Articole medicale

13.07.2018

Afecțiuni ale pielii specifice sezonului estival

Dr. Laura PaviliuVara ne bucurăm de vreme bună, soare, natură. Ne gândim la plaje însorite, plimbări montane, mai multe activități recreative în aer liber. Înainte de toate, aveți grijă de sănătate și de pielea dumneavoastră. Radiațiile ultraviolete, variațiile bruște de temperatură, căldură, unii alergeni pot determina modificări ale pielii. Pentru a nu întâmpina dificultăți și pentru a ne bucura din plin de vară, este importantă recunoașterea și prevenirea anumitor patologii ce pot fi agravate sau declanșate de expunerea la soare.

Radiațiile ultraviolete
 

Principalul agent cauzal al patologiilor dermatologice induse de expunerea la soare este reprezentat de radiațiile ultraviolete. Aceste sunt de 3 tipuri:

  • radiațiile UVB au o concentrație mare de energie, sunt responsabile de apariția arsurilor solare, factor de risc pentru cancere de piele, în special pentru melanomul malign;
  • radiațiile de tip UVA pătrund mai profund în piele; au aceeași intensitate indiferent de anotimp, ele trec prin sticlă, nori; determină apariția fenomenelor de fotoîmbătranire, intoleranță solară, tulburări de pigmentație, contribuie la apariția cancerelor cutanate;
  • Ultravioletele de tip C nu penetrează stratul de ozon, nu au consecințe asupra pielii.

Unele afecțiuni cutanate se pot ameliora în urma expunerilor moderate la ultraviolete (psoriazisul vulgar, dermatita atopică).

Reacții cutanate induse de lumină
 

Arsurile solare se caracterizează prin eritem, iar în formele severe, prin vezicule și bule, edem, sensibilitate și durere. Sunt limitate pe zonele expuse la soare, dar pot apărea și la nivelul ariilor acoperite, în funcție de gradul pătrunderii UV prin haine. Uneori pot fi asociate cu cefalee, stare generală alterată chiar și după expuneri de scurtă durată. În cazul arsurilor solare severe, pacienții au stare „toxică”, manifestată prin febră, astenie, moleșeală, puls rapid. Arsurile solare repetate cresc incidența cancerelor cutanate.

Reacțiile de fotosensibilitate induse de medicamente sau substanțe chimice
 

Reacțiile apar în urma interacțiunii UV cu o substanță chimică sau un medicament. Există două mecanisme de acțiune:

  • reacții fototoxice – se manifestă ca o dermatită de contact iritativă sau ca o arsură solară, ca răspuns imediat la doze mari de agent cauzal;
  • dermatita fototoxică sistemică apare în toate zonele foto-expuse, iar cea locală doar în zonele de aplicare topică a agentului fotosensibilizant;
  • reacții fotoalergice – apar ca o dermatită de contact alergică (leziuni eczematoase, papule, vezicule, scuame, cruste, intens pruriginoase) ca reacție de hipersesibilitate întârziată, la doze mici repetitive de alergen. Sunt cauzate de interacțiunea dintre expunerile UV și anumite medicamente (unele antibiotice, contraceptivele orale, antiinflamatoare nesteroidiene, unele medicamente de uz dermatologic, psihiatric și cardiologic) sau substanțe chimice (dezinfectanți, parfumuri, cosmetice, detergenți, substanțe industriale sau agricole). Aceste reacții dispar după îndepărtarea factorilor cauzali.

Fitofotodermatoza – inflamație cutanată cauzată de contactul cu anumite plante în timpul expunerii recreaționale sau ocupaționale la soare. Adesea provocată de expunerea la țelină, păstârnac, frunză de morcov, smochine, lime, iarba de pășune, parfumuri care conțin ulei de bergamotă. Leziunile cutanate se caracterizează prin eritem, edem, vezicule și bule, adesea sunt dispuse liniar, localizate pe zonele de contact, pot determina hiperpigmentare reziduală. Asociază mâncărime intensă, senzație de arsură.

Erupția polimorfă la lumină este cea mai frecventă fotodermatoză. Apare ca o reacție de hipersensibilitate de tip întârziat. Debutează în câteva ore de la expunerea UV și persistă 7-10 zile. Cel mai frecvent se manifestă prin papule și papulo-vezicule, mai rar prin macule eritematoase și plăci urticariene, intens pruriginoase. Apare uzual pe antebrațe, zona decolteului, brațe și piept. Evoluția este cronică și recurentă.

Urticaria solară este o afecțiune rară, caracterizată prin apariția de papule urticariene, pruriginoase, induse de soare pe zonele expuse. Erupția debutează după câteva minute de la expunere și dispare în câteva ore. Este o reacție de hipersensibilitate imediată, apărută ca răspuns la fotoalergeni cutanați și/sau circulanți.

Dermatoze agravate de expunerea la soare
 

Acneea se poate intensifica pe parcursul verii prin transpirație excesivă, hiperseboree, suprainfecție bacteriană. Pot apărea pusee inflamatorii și accentuarea leziunilor retenționale, precum comedoane (puncte negre) și microchisturi. De asemenea, expunerea îndelungată la radiațiile solare, fără respectarea măsurilor de fotoprotecție, este responsabilă de apariția pigmentațiilor post inflamatorii și de accentuarea cicatricilor postacneice.

Infecții cutanate
 

Soarele, căldura, transpirația și umiditatea favorizează dezvoltarea infecțiilor cutanate.

Foliculita – inflamația foliculilor piloși; poate fi atât bacteriană, cât și micotică. Poate afecta orice zonă cutanată, incluzând scalpul, zona genitală. Foliculita înotătorului este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul persoanelor care frecventează piscinele sau jacuzzi cu apă caldă.

Furunculoza cutanată – o foliculită profundă, caracterizată prin noduli inflamatori, dureroși.

Herpesul cutanat – virusul herpetic se află în organism în stare latentă și se poate reactiva în urma expunerilor îndelungate la soare, după stări febrile, scăderea imunității, stres.

Micozele cutanate – agravarea dermatitei seboreice și a pitiriazisului versicolor, două patologii cornice, necontagioase, cu recurențe frecvente, îndeosebi vara; au ca agent patogen ciuperca Malassezia furfur, ce se găsește în mod normal pe suprafața pielii pe zonele seboreice și trece în stare de parazit sub influența mai multor factori: căldură, umiditate, hipersecreția sudorală, imunosupresie, malnutriție, predispoziție genetică.

Intertrigo candidozic se caracterizează prin eritem, macerare în fundul pliului și pustule în periferie.

Tinea corporis sau Herpes circinat placă eritematoasă , rotundă sau policiclică, cu marginea activă cu vezicule sau pustule în periferie și centrul mai palid, cu scuamă fină pe suprafață, cu extindere centrifugă, intens pruriginoasă.

Tinea pedis, onicomicozele mai frecvent întâlnite la bărbați adulți și sportivi sunt favorizate de tulburări circulatorii, hiperhidroza plantară, încălțămintea impermeabilă.

Boli autoimune
 

Lupusul eritematos este o boală autoimună a țesutului conjunctiv. Tabloul clinic asociază simptome generale, precum febră, astenie, scădere ponderală și semne de afectare organică și sistemică (manifestări articulare, cutanate, muscular, pulmonare, cardiace, renale, neuro-psihice, vasculare, hematologie). Fotosensibilitatea reprezintă unul dintre criteriile de diagnostic. Afectarea cutanată se caracterizează prin eritem „în fluture” ce cuprinde pomeții și baza nasului, leziuni cu aspect urticarian, pe zonele expuse la soare, sau leziuni discoide cu evoluție cronică, caracterizate prin eritem, hiperkeratoza și atrofie; poate asocia afectare mucoasă și alopecie.

Pacienții cu dermatomiozită prezintă de asemenea sensibilitate la lumină.

Dermatoze buloase (pemfigoidul bulos, pemfigusul vulgar, pemfigusul foliaceu) se intensifică după expunerea la soare.

Vitiligo – caracterizat prin apariția unor pete albe (depigmentate) ce se agravează vara.

Boli metabolice
 

Porfiria cutanea tarda – o dermatoză fotosenzitivă caracterizată prin prezența de bule pe ariile foto-expuse.

Pelagra se caracterizează prin diaree, leziuni cutanate pe zonele foto-expuse (roșeață, mâncărimi, îngroșarea pielii), demență. Este cauzată de deficitul de vitamina B3 sau a triptofanului, asociată adesea alcoolismului cronic.

Anumite tulburări de keratinizare sunt agravate de radiațiile ultraviolete:

  • boala Darier (keratoza folioculară) – numeroase papule pruriginoase acoperite de scuame și cruste, localizate pe zonele seboreice și de flexie, asociază miros neplăcut;
  • Pitiriazis rubra pilaris papule foliculare keratozice rosii-portocalii, ce progresează către eritrodermie;
  • Porokeratoza – mici papule plane înconjurate de o margine hipercheratozică (lamella cornoidă), localizate predominant pe zonele expuse la soare.

Tulburări de pigmentație

Efelidele (pistruii) – frecvent la persoane blonde și roșcate – se accentuează vara.

Lentigo solar – macule brune cauzate de proliferarea localizată a melanocitelor datorate expunerilor acute sau cornice la soare.

Melasma – se caracterizează prin prezența de pete pigmentare, brune, adesea la nivelul feței (obraji, nas, frunte, bărbie, buza superioară), dar și pe alte zone foto-expuse ce se intensifică vara.

Rozaceea (cuperoza) se accentuează în sezonul estival agravând eritemul și telangiectaziile la nivelul feței.

Fotoîmbătrânirea cutanată – expunerile repetate la soare de-a lungul anilor pot conduce la un sindrom cutanat numit dermatohelioză, pe zonele foto-expuse. Severitatea depinde de durată și intensitatea expunerii la soare, de fototipul cutanat. Pielea capătă aspect ridat, întărit, îmbătrânit prematur, pot apărea telangiectazii, vânătăi (purpură senilă), lentigine solare, hipomelanoza gutată, comedoane periorbitale (boala Favre Racouchot).

Carcinogeneza:

  • cheratoze actinice: afecțiune precanceroasă, caracterizată prin leziuni unice sau multiple, de culoare galben-brună sau roșiatică, aspre la palpare, localizate pe zonele foto-expuse, unice sau multiple, de obicei la persoane de vârstă medie;
  • cheratozele seboreice (verucile seboreice): tumori benigne ale pielii, cu aspect de plăci gălbui-brune, verucoase, grăsoase, situate pe față, trunchi, de obicei la vârstnici. Apariția bruscă, în număr mare, constituie semnul Lesser Trelat, ce coincide cu unele afecțiuni maligne interne.

Cele 3 tipuri principale de cancere cutanate maligne:

  • Carcinomul bazocelular: cel mai frecvent, cu evoluție lentă, invaziv local, cu risc foarte scăzut de metastazare; localizat cu predilecție în 2/3 superioare ale feței. Există mai multe tipuri clinice, uneori apărând ca o ulcerație veche ce nu se vindecă.
  • Carcinomul scuamocelular: 20-40% dintre cancerele cutanate; are o evoluție rapidă cu metastaze locale și la distanță; debut frecvent după vârsta de 60 de ani; se localizează pe zonele foto-expuse, cel mai adesea la nivelul buzei inferioare, urechi, dosul mâinilor.
  • Melanomul malign: reprezintă cea mai agresivă tumoră tegumentară, rapid progresivă, puternic metastazantă și cu risc letal ridicat. Este a doua formă de cancer după cel bronhopulmonar. În ultimii ani, incidența la nivel mondial e în creștere. Se poate dezvolta pe o aluniță preexistentă sau pe tegument sănătos, poate afecta atât pielea, cât și mucoasele. Este importantă recunoașterea și excizia precoce a melanomului.

Sfaturi de urmat
 

  1. Folosiți corect produsul de fotoprotecție. Trebuie aplicat cu cel puțin 20 de minute înainte de expunerea la soare, pe toate zonele descoperite de haine, cu reaplicare la interval de 2-3 ore și după fiecare imersie în apă. Nu uitați de buze, prin utilizarea unui balsam protector cu SPF.
  2. Utilizați măsuri fizice de fotoprotecție: pălării cu boruri largi, șepci, îmbrăcăminte adecvată.
  3. Limitați expunerile la soare în intervalul orar 11-16. Nu frecventați solarul.
  4. Atenție la medicamentele și produsele utilizate.
  5. Acordați atenție pielii după expunerea la soare, prin utilizarea unor produse de îngrijire blânde ce hidratează și calmează tegumentul, adaptate tenului și patologiilor cutanate. Sunt de evitat gamele ce conțin parfumuri, coloranți, săpunurile antibacteriene. Dușul este obligatoriu imediat după sport, eforturi fizice intense, piscină.
  6. Evitați îmbrăcămintea și încălțămintea strâmtă din materiale sintetice.
  7. Evitați mersul desculț la piscine, hoteluri, dușuri comune.
  8. Evitați utilizarea în comun a prosoapelor, a încălțămintei, a articolelor de îmbrăcăminte.
  9. Evitați căldura excesivă.
  10. Nu uitați de autoexaminarea periodică a tegumentului. Atenție la nevi (alunițe)! Urmăriți dacă apar modificări de formă, culoare, dimensiuni, structura și simptome. Adresați-vă medicului dermatolog pentru evaluare dermatoscopică cel puțin o dată pe an.
  11. Recomandăm consult dermatologic periodic pentru consiliere, diagnostic și managementul afecțiunilor cutanate.