Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0758 100 700

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Boala hemoragică a nou-născutului - importanța administrării vitaminei K la naștere

Doctor Elena Matei Vitamina K reprezintă o componentă importantă în procesul coagulării sângelui. Nou-născuții prezintă în mod fiziologic un nivel scăzut de vitamina K. Acest fapt este corelat cu absența florei intestinale necesară pentru sinteza acesteia, cât și cu deficitul de factori coagulanți dependent de vitamina K (ca urmare a imaturității hepatice tranzitorii).

Pentru a înțelege mai bine rolul esențial pe care îl are vitamina K în organism, voi prezenta câteva aspecte legate de boala hemoragică a nou-nascutului.

Boala hemoragică a nou-născutului apare la nou-născut ca urmare a nivelului scazut al vitamina K: depozite scăzute, cantitate mică introdusă prin alimentație, sinteză intestinală redusă. O altă cauză este reprezentată de imaturitatea hepatică enzimatică, determinând sinteza insuficientă de factori vitamina K dependenți.
Incidența acestei afecțiuni este de un caz la 200 - 400 nou-născuți, dacă nu se administrează profilactic vitamina K la naștere; incidența devine mai scăzută prin prevenție.

Vitamina K este necesară pentru sinteza factorilor de coagulare: V, VII, IX, X.  Nivelul acestor factori de coagulare dependenți de vitamina K variază în funcție de vârsta de gestație, astfel că la nou-născuții sănătoși ajunge de la 30 - 60%, la valoarea adultului abia la 6 săptămâni de la naștere. În funcție de momentul debutului, există 3 forme clinice de boală hemoragică a nou-născutului:

a) Forma precoce (0,25 - 1,7%)
Poate apărea atât în timpul travaliului și nașterii, cât și în primele 24 ore de viață, mai ales la copiii ale căror mame au primit medicamente ce afectează metabolismul vitaminei K (anticoagulante, anticonvulsivante-fenitoin, barbiturice, aspirină, izoniazidă).

Afecțiunea se manifestă prin sângerări mici/mari la nivelul cordonului ombilical, cefalhematoame (hematoame la nivelul scalpului), sângerari la nivelul locurilor de puncție venoasă, ajungându-se până la hemoragii extinse (cerebrale, pulmonare, viscerale) ce pot produce probleme serioase de sănătate bebelușului. Mortalitatea în cazul acestei forme este cuprinsă între 10 - 50%.

b) Forma clasică
Apare între zilele 2 - 5 de viață la nou-nascuții normali la naștere. Ulterior, bebelușii pot dezvolta echimoze, sângerări digestive (vărsături cu sânge, scaune cu sânge), hemoragii cerebrale, nazale, de tract uro-genital, hemoragii la nivelul circumciziei.

c) Forma tardivă
Apare după primele 3 săptămâni de viață, cel mai frecvent la nou-născuții alimentați exclusiv la sân și care nu au primit vitamina K la naștere. Aceasta formă poate fi:

  • de cauză necunoscută;
  • secundară unor afecțiuni: deficit de absorbție a vitaminei K, ce apare în unele boli (diaree cronică, fibrozachistică, atrezie de căi biliare, boala celiacă);
  • cauzată de tratamentul îndelungat cu antibiotice (peste 2 săptămâni).

Cum poate fi prevenită boala hemoragică a nou-născutului?

  • Prin administrare de vitamina K la toți nou-născuții, parenteral (injectabil) sau pe cale orală, 1 mg, imediat dupa naștere;
  • administrare de vitamina K la viitoarele mămici cu 24 ore înainte de naștere dacă acestea au fost tratatate în sarcină cu medicamente ce interferează cu vitamina K (unele anticoagulante, anticonvulsivante, aspirină, izoniazidă);

În concluzie:
Boala hemoragică reprezintă o tulburare temporară a coagulării sângelui cauzată de deficitul de vitamina K. La prematuri poate aparea chiar în condițiile unor cantități mari de vitamina K, din cauza imaturității hepatice.
Bebelușii care sunt alimentați exclusiv la sân și nu au primit profilaxie cu vitamina K la naștere au un risc mai mare de a dezvolta forme tardive de boală la 3 - 6 săptămâni de viață, laptele matern având o cantitate mică de vitamina K (< 5 mcg/l). Absorbția vitaminei K se face la nivelul intestinului subțire și necesită prezența acizilor biliari și colonizarea intestinului cu bacterii (Bacteroides fragilis și E.Coli).

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou