Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0757 202 000

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Cafeaua – „aspirina” hepatologului

Aşa cum cardiologul are la îndemână aspirina - substanţă ieftină, disponibilă și care poate fi recomandată în afecţiuni cardiovasculare variate, ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă hepatologul nu ar putea beneficia de substanţe cu efect favorabil în bolile hepatice cronice, indiferent de etiologie şi stadiu. Avem un răspuns afirmativ la această întrebare. „Aspirinele” hepatologului sunt numeroase și menţionăm aici propranololul, cafeaua sau glicirrhizina, care şi-au dovedit efectele hepatoprotectoare.

Beneficiile cafelei

Din întreaga listă, cafeaua este cu siguranță substanța pe care cei mai puțini se așteptau să o vadă menționată... Istoria cafelei se leagă de continentul african, mai exact de o zonă a Etiopiei, cunoscută sub numele de Kaffa, de unde s-a răspândit în Arabia, Egipt, Yemmen și așa mai departe. În Europa, cafeaua a intrat prin portul Veneţia, unde aveau loc schimburi comerciale cu negustorii arabi. În urmă cu o mie de ani, cafeaua era folosită ca aliment energizant de către triburile africane, iar ulterior, în secolul al VII-lea, profetul Mahomed i-a descoperit puterile benefice, denumind-o „qah’wa” („cafea”, în arabă). De atunci, consumul de cafea s-a extins, fiind răspândit în prezent în lumea întreagă, de la nord la sud și de la est la vest, de dimineaţa până seara.

În secolul XX, fără documentare ştiinţifică, a fost restricţionat consumul de cafea în  numeroase afecţiuni, în special cardiovasculare şi hepatice, substanța fiind considerată periculoasă și fiind introdusă în aceeaşi categorie cu alcoolul şi tutunul. Studii recente şi din ce în ce mai numeroase au demonstrat însă falsitatea acestei opinii și, din contră, o contribuție a consumului de cafea în scăderea mortalităţii indiferent de cauză.

Astfel, într-un studiu recent publicat, Klatsky et al. demonstrează scăderea riscului de apariţie a aritmiilor la consumatorii de cafea. Influențe benefice ale acestei băuturi au fost evidenţiate, prin alte cercetări, şi în diminuarea riscului relativ de apariţie a diabetului zaharat de tip 2 cu până la 7%, efectul fiind unul aditiv.

Cafeaua are în compoziţie peste o mie de compuşi chimici, dintre care cafeina, cafestolul, kahewolul şi polifenolii au certe efecte hepatoprotectoare. De menţionat că băuturile care conţin cafeină (ceai, cola, etc.) au acţiune modestă în bolile hepatice, chiar la populaţiile care consumă cantităţi mari de ceai (Japonia).

Prin mecanisme multiple de acţiune, cafeaua determină la nivel hepatic:

  • ameliorarea sindromului de citoliză şi colestază, cu scăderea transaminazelor, a gamma- glutamil transpeptidazei şi bilirubinei;
  • diminuarea fibrozei în bolile hepatice cronice şi în special în hepatita cronică C;
  • încetinirea evoluţiei spre ciroză;
  • nu în ultimul rând, prin toate aceste acţiuni, scăderea incidenţei hepatocarcinomului.

Toate efectele de mai sus au fost dovedite în studii recente, pe loturi mici de pacienţi, lăsând porţi largi deschise cercetării ştiintifice pe loturi extinse, pentru confirmarea datelor.

Dar concluzia este evidentă, cafeaua şi-a dovedit deja efectele benefice, putând fi considerată o adevărată „aspirină” pentru hepatolog.

 

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou