Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0757 202 000

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Copiii – mai expuși alergiilor?

Dr. PantiruReacțiile alergice la copii sunt mult mai frecvente în ultimul timp, în mod special din cauza unui sistem imunitar slăbit. Deși în marea majoritate a cazurilor simptomele acestora trec neobservate sau sunt greșit diagnosticate, alergiile devin uneori un adevărat pericol pentru sănătatea micuților noștri.

Care sunt cauzele care generează alergii?
 

Dintre cele mai frecvente cauze ce pot provoacă reacții alergice la copii menționăm:

  • polenul (rinita alergică);
  • sporii de mucegai;
  • părul și epiteliile de la animalele de companie (pisică, câine etc);
  • gândacii de bucătărie;
  • acarienii (care se adăpostesc în mochete, saltele, perne, covoare);
  • alimentele (ouă, ciocolată, unele prăjituri, pește, drojdie, proteinele din laptele de vacă sau de soia, țelina, arahidele, căpșunile, fructele de pădure, portocalele, merele, kiwi, nucile, roșiile);
  • veninul provenit din mușcături de animale (șerpi);
  • înțepăturile de insecte (albine, viespii sau păianjeni);
  • unele medicamente (penicilina) sau vaccinuri (vaccinul antitetanic, vaccinul împotriva tusei convulsive, vaccinul împotriva pneumoniei pneumococice);
  • produsele cosmetice și detergenții folosiți pentru igiena copilului sau a casei;
  • diverse substanțe iritante etc.

Simptomele alergiei la copii
 

Cele mai frecvente reacții alergice se produc la nivelul pielii, mucoaselor, precum și la nivelul căilor respiratorii sau tractului gastro-intestinal. Severitatea reacției variază de la o persoană la alta, uneori manifestările putând fi ușoare (implicând doar o parte a corpului – pielea), alteori mai grave, cu afectarea multiplelor părți ale corpului, putând apărea chiar în câteva minute de la contactul cu alergenul.
În funcție de zona afectată:

  • pielea erupție cutanată (urticarie), dermatită atopică, eczemă, înroșire sau umflare a feței, a extremităților, mâncărime și umflare a buzelor, limbii;
  • tractul gastro-intestinal durere abdominală, greață, vărsături/diaree;
  • tractul respirator – nas înfundat sau care curge, strănut, tuse, respirație șuierătoare (wheezing), scurtarea respirației;
  • sistemul cardiovascular – oboseală sau stare de leșin.

Există, însă, și reacții alergice care pot primejdui viața, cunoscute drept anafilaxie (sunt cuprinse mai multe zone ale corpului), iar in cazul acestora căile respiratorii se pot inflama, provocând probleme respiratorii, scăderea tensiunii arteriale, pierderea conștienței și, în unele cazuri, chiar deces.

Cele mai comune alergii la copii
 

Praful de casă

Cei mai întâlniți alergeni se găsesc în praful din casă. Acarienii din praf sunt niște microorganisme ce se hrănesc cu piele moartă, de aceea habitatul lor obișnuit este patul și perimetrul acestuia (mochete, covoare, tapet, draperii). Praful de casă mai poate fi alcătuit din fibre sintetice și bacterii.

Polenul

Polenul poate provoca reacții alergice la foarte mulți copii. Prin procesul lor de polenizare, florile plantelor și pomilor eliberează în aer granule de polen, substanțe microscopice, ușor de transportat de cea mai mică adiere a aerului. În funcție de tipul polenului eliberat se vor produce sezonier anumite tipuri de alergii. De exemplu, polenizarea florilor pomilor durează din februarie până în mai, cea a ierbii din mai până în iunie, iar cea a buruienilor din august până în octombrie. De asemenea, apariția și intensificarea alergiilor depinde și de cantitatea polenului eliberat în aer (de exemplu, un conținut mai ridicat al polenului din aer se înregistrează dimineața sau în zilele călduroase, când aerul este uscat și bate vântul).

Mucegaiul

Mucegaiul reprezintă un alt factor ce poate provoca alergii, găsindu-se atât în interiorul locuinței, cât și în afara acesteia. Afară, acesta se poate forma în zonele slab drenate, unde umiditatea este ridicată – de exemplu, sub o grămadă de frunze putrezite sau lângă un morman de îngrășământ natural. În interiorul casei, apare în locurile întunecate, slab aerisite cum sunt băile, pivnițele sau sub chiuveta din bucătărie. Deși acesta poate apărea sezonier, sunt unele cazuri când se formează an de an, menținându-se chiar de la un an la altul.

Alergenii ce provin de la animalele

Inhalarea descuamațiilor epiteliale de la orice specie de animale produce sensibilizarea persoanelor predispuse. În măsură mai mică, există și alte emanații provenite de la animalele de companie: saliva, urina sau perii (pisicile sunt considerate cele mai periculoase deoarece ele tind să se spele mai des decât celelalte animale de casă).

Alergiile alimentare

Din categoria alergiilor alimentare menționăm alergiile la:

  • lapte de vacă;
  • ouă;
  • pește și fructe de mare;
  • arahide și alte plante ale căror fructe sunt uleioase (alune, migdale, semințe de floarea-soarelui, susan);
  • soia și produsele din soia;
  • grâu și produse făinoase.

Cel mai frecvent tip de alergie, care apare mai ales la sugari (2-3%) este provocat de lapte. Alergia dispare, de cele mai multe ori, până la vârsta de 4-5 ani, fiind cauzată, în principal, de laptele de vacă, capră sau oaie și, foarte rar, de cel de mamă. Alergia este provocată de proteinele din lapte și conduce la disconfort abdominal, manifestat prin scaune moi, colici, urticarie, agitație și iritabilitate a copilului. Aceasta nu trebuie confundată cu intoleranța la lactoză, care apare la vârste mult mai mari și care este cauzată de incapacitatea organismului de a digera lactoza.

Proteinele din ouă, mai ales cele din albuș, pot provoca alergii copiilor atunci când aceștia sunt foarte mici, însă, în cele mai multe cazuri acestea dispar pana la vârsta de 5 ani. Aceste produse sunt destul de greu de evitat deoarece sunt folosite în prepararea multor tipuri de mâncare, ca alimente de bază.

Persoanele care sunt alergice la proteinele din pește și/sau la cele din fructele de mare nu vor scăpa niciodată de acest tip de alergie. Acestea sunt întâlnite cel mai adesea la persoanele adulte și mai rar la copii.

Proteinele din arahide sunt considerate cei mai puternici alergeni întrucât provoacă alergii destul de severe, uneori chiar fatale. Peste jumătate din persoanele care sunt alergice la arahide prezintă aceeași reacție și la alune, nuci, migdale, susan.

Alergiile la soia și la produsele din soia se întâlnesc cel mai des la copiii mici. Aproximativ 30%- 40% dintre copiii care sunt alergici la laptele de vacă și la produsele obținute din acesta, sunt alergici și la produsele din soia.

Alergiile provocate de proteinele din grâu pot îmbrăca diferite forme pentru că grâul este folosit foarte des în alimentația noastră și a copiilor noștri.

Înțepăturile de insecte

Atât pentru copii, cât și pentru adulți, înțepăturile de insecte se prezintă sub forma unor umflături de diferite mărimi, de culoare roșie, care irită, provocând mâncărime. Însă, la persoanele alergice la veninul de la insecte, corpul reacționează altfel. Pentru a putea afla dacă este alergic sau nu, se cere ca după înțepătură să se observe cu atenție reacția copilului. Dacă sunt prezente semne ale anafilaxiei trebuie contactat medicul. Ceea ce e bine de știut este faptul că, de regulă, aceste alergii nu se mențin până la maturitate. Simptomele unei astfel de alergii sunt: umflarea gâtului, umflături pe întreg corpul, dificultăți respiratorii, amețeli, diaree și șoc.

Medicamentele

Medicamentele care pot provoca alergii sunt analgezicele de tipul codeinei, morfinei, antinflamatoriile nesteroidiene și antibioticele (penicilina). Această reacție poate fi declanșată de substanța activă conținută de medicament sau chiar de excipienți (compuși adiționali ce favorizează absorbția medicamentului).

Substanțele chimice

Anumite substanțe chimice ce se găsesc în produsele folosite pentru igiena de zi cu zi pot reprezenta alergeni pentru copilul tău. Așa că trebuie sa fim atenți la ce conțin detergenții, săpunurile, șampoanele și gelurile pe care le folosim. Anumite substanțe pe care le folosim pentru curățenia în casă pot provoca alergii (de exemplu, pesticidele folosite pentru plante, odorizante de cameră, spray-urile pentru mobilă sau împotriva insectelor).      

Cum se tratează alergiile la copii?
 

În cazul alergiilor alimentare, trebuie excluse din alimentație produsele care cauzează reacțiile alergice. În ceea ce privește alergiile sezoniere sau cele la praf, trebuie să evitați perioadele în care acestea sunt exacerbate, respectiv să mențineți o igienă riguroasă în casă. În cazul în care este vorba de alergie la animale, este bine să limitați contactul cu acestea, precum și cu fumul de țigară, contactul cu mucegai, chimicale, aer umed. Există dispozitive de curățare a aerului din cameră (cu filtre HEPA), precum și aspiratoare speciale pentru curățenie. Se recomandă să limitați și utilizarea covoarelor și/sau a draperiilor, dar și a jucăriilor de pluș (care pot atrage praful) sau a cărților și să ștergeți des praful (când copilul nu este în cameră).

Congestia nazală se poate croniciza în cazul copiilor cu alergii, provocând o respirație pe gură (în special în timpul somnului). Acest aspect afectează calitatea odihnei. Dacă este netratată, o alergie poate afecta chiar modul de creștere a dinților și a oaselor feței. Trebuie, însă, luată în considerare în special cauza, nu doar efectul; prin urmare, picăturile nazale cu efect decongestionant vor avea doar un efect temporar.

În ceea ce privește tratamentul alergiilor medicamentoase, acesta constă în oprirea administrării medicamentului și tratamentul cu antihistaminice și corticoterapie, în formele severe, strict la recomandarea medicului.
Pentru a preveni alergiile medicamentoase, se recomandă:

  • administrarea oricărui medicament doar la recomandarea medicului, în doza și ritmul de administrare prescrise de el;
  • se va specifica medicului orice reacție la un medicament, apărută în timpul sau după tratament;
  • dacă este confirmată alergia la un medicament, acest lucru se va specifica și va fi evitată folosirea lui;
  • în cazul copiilor care frecventează creșa, grădinița, școala – alergia medicamentoasă trebuie anunțată personalului din colectivități.

Alergiile acute – șocul anafilactic – sunt tratate de urgență în spital unde, după încetarea crizei, se prescriu medicamente antihistaminice pentru a reduce mâncărimile și de tip cortizonic pentru reducerea inflamației. În cazul alergiilor ușoare, alături de tratamentul prescris de către medicul specialist este suficient doar un regim igieno-dietetic.

Tratamentul medicamentos include antihistaminice orale sau locale, care atenuează simptomele, tratament cortizonic, imunoterapie etc. Desensibilizarea se poate face în anumite condiții, în funcție de alergen, de starea sau de vârsta copilului. Pentru diagnostic complet și tratament personalizat, vă recomandăm un consult de specialitate.

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou