Articole medicale

22.11.2017

Metabolismul – un sistem care are nevoie de echilibru

Metabolismul reprezintă totalitatea transformărilor de substanță, energie și informație din materia vie. Cu alte cuvinte, metabolismul este procesul prin care organismul convertește nutrientele în energie.

Caloriile, între aport și ardere
 

Nevoile nutritive ale organismului uman și valoarea energetică a alimentelor se exprimă indicând numărul de calorii. Caloria reprezintă substratul energetic al organismului, unitatea de măsură cea mai folosită fiind kilocaloria (kcal) sau kilojoulul (kj), iar 1kcal= 4,18kj.

Sursele de calorii sunt proteinele, lipidele și glucidele, cărora li se adaugă și alcoolul, cele mai calorigene fiind grăsimile și alcoolul, urmate de glucide și proteine.
Prin arderea unui gram din fiecare substanță nutritivă sau de alcool, cantitatea de calorii furnizată este: lipide – 9kcal, alcool – 7kcal, proteine – 4kcal, glucide – 4kcal.
Aportul caloric zilnic ar trebui sa fie repartizat în următoarele proporții:

  • 50 - 55% glucide;
  • 30 - 35% grăsimi;
  • 12 - 15% proteine.

Aportul caloric zilnic al adultului sănătos depinde de vârstă, sex și activitatea fizică. 

Principalele cheltuieli de calorii se fac prin:

  • metabolismul bazal (75%), care include desfășurarea optimă a funcțiilor organismului – circulație sangvină, digestie, reglarea temperaturii, activitatea sistemului nervos etc;
  • activitatea fizică (25%).

Metabolismul bazal este influențat și de:

  • masa musculară – persoanele cu o masă musculară mai bine dezvoltată au un metabolism bazal crescut cu 5%; creșterea masei de țesut adipos determină scăderea ratei metabolice bazale;
  • vârstă – intensitatea metabolismului bazal se corelează cu ritmul de creștere la copil și adultul tânăr. La vârstnici s-a constat o scădere a ratei metabolice bazale corelată cu pierderea masei musculare și creșterea țesutului adipos;
  • sex – femeile au o rată metabolică bazală mai scăzuta decât bărbații, din cauza dezvoltării reduse a masei musculare;
  • climă – frigul crește termogeneza, pe când climatul cald o micșorează.

Metabolism leneș?
 

Poate fi tentant sa învinovățim metabolismul pentru creșterea în greutate.
Influențe asupra metabolismului bazal se întâlnesc în stări patologice precum tulburările în funcționarea tiroidei, Boala Cushing, boli nervoase sau insulinomul prin hiperinsulinemia secundară ce determină creșterea aportului caloric, consecință a hipoglicemiilor repetate.
Creșterea în greutate reprezintă un proces complicat ce implică atât factori genetici, cât și dezechilibre hormonale, alimentație nesănătoasă, nerespectarea orelor de somn, lipsa activității fizice regulate și stres. Toți acești factori duc la dezechilibre ale ecuației energetice, cu creșteri ale greutății.

Recomandări
 

Deși este adevărat faptul că unele persoane par să piardă în greutate mai repede și mai ușor decât altele, toată lumea pierde în greutate atunci când organismul folosește pentru arderi mai multe calorii decât cele ingerate. Pentru a pierde în greutate, este necesară pe de o parte scăderea aportului, pe de altă parte arderea caloriilor prin activitate fizică.
Tipuri de activitate fizică recomandate:

  • activitatea fizică de tip aerob – reprezintă cel mai eficient mod de a arde calorii. Exemple: mersul în ritm rapid, alergatul, înotul, ciclismul etc. Se recomandă minim 30 minute zilnic.
  • activitatea fizică de tip anaerob – antrenamentul de forță – este recomandat de 2 ori pe săptămână;
  • adoptarea unor măsuri de optimizare a stilului de viață, cu eliminarea sedentarismului.

La acestea se adaugă alimentația sănătoasă, starea de nefumător, somnul odihnitor și consumul moderat (sau deloc) de alcool.
În situația în care alimentele ingerate nu aduc cantitatea de energie necesară, organismul este obligat sa elibereze din propriile sale țesuturi: inițial din țesutul adipos de rezervă, ulterior din țesutul muscular. Dacă dezechilibrul alimentar se prelungește în timp, poate să apară malnutriția.