Articole medicale

14.08.2018

Reabilitarea patologiei discale a coloanei vertebrale prin sistemul DAVID

Dr. Diana PrecupanuColoana vertebrală este cea mai importantă componentă a scheletului osos și a aparatului locomotor și se întinde de la baza craniului până la extremitatea inferioară a trunchiului. Ea conferă simetria acestuia și direcția de mișcare și face posibilă atât stabilitatea, cât și mobilitatea corpului, fiind suficient de rigidă pentru a susține trunchiul și capul și a fixa membrele, dar, în același timp, suficient de mobilă pentru a permite o mare gamă de mișcări. Este constituită din 33-34 de segmente osoase (vertebre), conectate între ele prin formaţiuni fibrocartilaginoase (discuri intervertebrale).

Coloana vertebrală îndeplinește următoarele funcții:

  • funcția de susținere;
  • funcția de protecție;
  • funcția de mobilitate;
  • funcția morfogenetică.

Coloana vertebrală nu este rectilinie, ci prezintă curburi:

  • în plan sagital – lordoza cervicală, cifoza toracică, lordoza lombară și cifoza sacro-coccigiană;
  • în plan frontal – scolioza toracică, curburi de compensație cervicale și lombare, cu direcție opusă față de primele.

Ce sunt discurile intervertebrale?
 

Discurile intervertebrale reprezintă structura de legătură între 2 vertebre adiacente care, alături de ligamentele longitudinale (anterior și posterior), ligamentele inter și supraspinoase, articulațiile interapofizare, disco-vertebrale și musculatura paravartebrală asigură mobilitatea și stabilitatea coloanei vertebrale.

Fiecare disc intervertebral este alcătuit din:

  • inel fibros;
  • nucleu pulpos.

Nucleul pulpos nu are o poziție fixă, el mobilizându-se în cursul mișcărilor. Deplasările acestuia sunt posibile deoarece este deformabil elastic și expansibil, aceste calități fiind legate de conținutul de apă. Nucleul se află astfel într-o permanentă presiune și este ușor de înțeles de ce orice defect al inelului fibros care-l înconjoară permite hernierea lui. Limita inferioară a discurilor este alcatuită din lamele cartilaginoase, care protejează nucleul pulpos de presiunile excesive.

Rolul discurilor intervertebrale este multiplu:

  • contribuie, prin rezistența lor, la menținerea curburilor coloanei;
  • favorizează, prin elasticitatea lor, revenirea la starea de echilibru după terminarea mișcării;
  • transmit greutatea corpului în toate direcțiile diferitelor segmente ale coloanei vertebrale;
  • amortizeză șocurile sau presiunile la care este supus fiecare segment, în mod special în cursul mișcărilor sau eforturilor.

Corpurile vertebrale și discurile intervertebrale sunt conectate între ele anterior prin ligamentul longitudinal anterior (mai puternic) și posterior prin ligamentul longitudinal posterior (mai subțire, fapt ce explică apariția herniilor la acest nivel). Ambele merg de-a lungul întregii coloane vertebrale, menținând împreună toate componentele acesteia. Principalele grupe musculare implicate în funcționalitatea coloanei vertebrale sunt:

  • extensorii – principalii mușchi care se atașează de coloană și fac în așa fel încât să mențină spatele drept, permițând totodată extensia;
  • flexorii – atașați de coloana lombară, oferă posibilitatea aplecării spre înainte; sunt localizați în porțiunea anterioară a corpului și includ mușchii abdominali și pe cei ai centurii pelvine.      

De ce apare hernia de disc?
 

Hernia de disc este o situație patologică care poate implica orice parte a coloanei vertebrale, însă cele mai frecvente două localizări sunt reprezentate de discurile lombare, respectiv cele cervicale. O dată cu înaintarea în vârstă, discul începe să se deterioreze, cel mai frecvent prin deshidratare și reducerea în dimensiune. Acest lucru determină slăbirea inelului fibros. O rupere a acestuia permite unei părți din nucleul pulpos să comprime rădăcina nervoasă. Un disc protruzionat apare atunci când stratul extern al acestuia (inelul fibros) rămâne intact, dar protruzioneaza spre exterior, comprimând astfel nervii.

Frecvența de apariție a herniei de disc este relativ crescută, variind între 1- 10% din populația adultă. Cel mai afectat grup este cel cu vârsta între 25-45 de ani.

Principalii factori de risc sunt:

  • boala degenerativă discală;
  • istoric de traumatism la nivelul coloanei vertebrale, cu leziuni ale inelului fibros;
  • fragment de disc intervertebral protruzionat în prealabil la nivelul coloanei vertebrale;
  • ridicarea de greutăți, răsucirea, flexia/extensia bruscă;
  • microtraumatisme repetate ale discului intervertebral;
  • deshidratarea discului intervertebral;
  • expunerea coloanei la vibrații excesive;
  • malformații congenitale ale coloanei și canalului vertebral;
  • factori genetici;
  • poziții vicioase;
  • obezitatea;
  • fumatul.

Fazele herniei de disc
 

În dezvoltarea ei, hernia de disc poate cunoaște mai multe faze:

  • protruzia – discul începe să se extinda și să devină mai fragil;
  • prolapsul – discul iese din cavitatea sa, în timp ce nucleul pulpos împinge pereții inelului pentru a ieși;
  • extruziunea – inelul discului este fisurat, iar nucleul începe să iasă din perimetrul său;
  • sechestrul – inelul este rupt, iar nucleul se revarsă în canalul spinal.

Care sunt simptomele herniei de disc?


În cazul herniei cervicale:

  • durere cervicală locală sau iradiată la nivelul umărului și în membrul superior pe traiectul unei rădăcini nervoase;
  • tulburări de sensibilitate la nivelul brațului sau umărului;
  • slăbiciune musculară, durere moderată sau acută, la nivelul mușchilor gâtului ori umerilor;
  • cefalee, vedere încețoșată, durere orbitară și retroorbitară, scăderea acuității auditive.

În cazul herniei de disc lombare:

  • dureri lombare intermitente sau continue, agravate de mișcare, tuse, strănut sau statul în picioare prelungit;
  • modificări ale poziţiei corpului și contractura musculaturii paravertebrale;
  • sciatică;
  • modificări motorii;
  • diminuarea reflexelor osteotendinoase la nivelul genunchiului sau călcâiului;
  • senzații de parestezie, amorțeala, arsuri.

Diagnostic și tratament
 

Investigații paraclinice recomandate:

  • imagistica prin rezonanță magnetică nucleară – metoda imagistică de primă intenție pentru diagnosticarea herniilor de disc; are rol important în detectarea modificărilor de la nivelul măduvei;
  • radiografia de coloană – permite evaluarea elementelor anatomice și identificarea eventualelor modificări cauzate de procese inflamatorii/infecțioase;
  • computer tomografia – evidențiază modificările coloanei vertebrale;
  • mielografia-CT – se efectuează înaintea intervenției chirurgicale și permite vizualizarea herniei de disc și mărimea acesteia, evidențiază prezența unui fragment migrat și dimensiunile lui, analizează calibrul canalului rahidian;
  • electromiografia – se efectuează la cel puțin 3 săptămâni după instalarea simptomatologiei.

Măsurile terapeutice ale patologiei vertebrale de cauză discală includ:

  • tratamentul conservator (kinetoprofilaxia) – include măsuri non-farmacologice, tratament medicamentos, fizioterapie și kinetoterapie;
  • tratamentul chirugical – indicat cazurilor care nu înregistrează un răspuns adecvat la metodele de tratament conservator.

Soluții de top în noul Centru de Recuperare Medicală Arcadia Sf. Lazăr – kinetoterapia prin sistemul David
 

În perioada acută, kinetoterapia urmărește o relaxare generală și scăderea contracturii paravertebrale. Se recomandă posturi antalgice și exerciții de facilitare (relaxare, stretching).

În perioada subacută, se încearcă obținerea relaxării musculare, tonifierea musculaturii abdominale, basculări de bazin, întinderea musculaturii paraverterbale, a mușchilor ischiogambieri și a iliopsoasului. Se folosește programul de gimnastică în cifoză sau exercițiile de flexie (Williams).

În faza cronică, se insistă pe tonifierea musculaturii trunchiului (mușchii abdominali, extensori, paravertebrali, iliopsoas) prin aplicarea exercițiilor liber-active și cu contrarezistență.

În perioada de remisiune, se urmărește menținerea unei poziții corecte a coloanei lombare și a bazinului, cu exerciții de delordozare și menținerea forței musculare.

Sistemul DAVID, disponibil în exclusivitate regională la Arcadia, este o aplicație de succes ale celor mai noi inovații din domeniul inteligenței artificiale. Cu rezultate atestate la nivel mondial și o bază de date de peste 150.000 de utilizatori, sistemul se dezvoltă continuu și oferă programe personalizate și individualizate de reabilitare medicală.

Sistemul David este o tehnologie inteligentă de reabilitare a coloanei vertebrale, bazată pe evaluarea informatizată a mișcărilor, ajutând astfel la recuperarea mobilității și a forței musculare, prin mișcări controlate, cu feedback în timp real.

Sistemul este format din echipamente computerizate care realizează o evaluare a mobilității coloanei vertebrale pe toate segmentele (cervical, dorsal, lombar) și în toate planurile de mișcare (flexie, extensie, inflexiuni, rotații). Sistemul poate testa forța tuturor grupelor musculare paravertebrale și se bazează pe decongestionarea musculaturii mici, profunde, mai puțin folosită în activitățile fizice curente și mai dificil de antrenat cu mijloacele clasice de recuperare medicală. De asemenea, permite practicarea mișcării într-o manieră 100% controlată.

Evaluările efectuate la început, pe parcursul programului și la finalul tratamentului permit obținerea unui raport obiectiv al progresului și sunt utile pentru medic și motivante pentru pacient.

Programul se desfășoară pe o perioadă cuprinsă între 6 și 24 de săptămâni (în funcție de gradul de severitate al afecțiunii), de două ori pe săptămână, cu o pauză de minimum 1 zi între ședințe, pentru maximizarea beneficiul terapeutic.

După finalizarea programului de tratament recomandat, pentru întreținerea rezultatelor se recomandă efectuarea de 3-4 ședințe de exerciții/lună.

Sistemul DAVID este disponibil în exclusivitate regională în Centrul de Recuperare Medicală Arcadia Sf. Lazăr. Pentru informații suplimentare și programări, aveți la dispoziție numărul de Call Center – 0232 920.