Articole medicale

29.10.2014

Cum poţi îmbunătăţi imunitatea copilului tău?

Toți pătrundem în această lume cu un sistem imunitar fără experiență. Încetul cu încetul, copiii își consolidează imunitatea luptând cu o serie de microbi, viruși și alte organisme. De aceea, mulți pediatri consideră că e normal ca un copil să traverseze 6-8 episoade de răceală pe an. Dar există unele obiceiuri sănătoase care, aplicate constant, pot ajuta la consolidarea sistemului imunitar al copilului. Iată o trecere în revistă a celor mai importante dintre ele.

1. Pe primul loc este alimentația sănătoasă, bogată în legume și fructe proaspete. Încercați să dați copilului 5 porții de fructe și legume zilnic (considerând o porție ca fiind de 2 linguri pentru copii peste 1 an, o cană și un sfert pentru preșcolari). Sfatul meu este să oferiți copiilor fructe și legume de sezon, cumpărate din piață, pentru că cele provenite din țări îndepărtate sunt sărăcite în vitamine și nutrienți, din cauza intervalului lung dintre culegere și consum.

2. Ceaiurile calde împotriva răcelii și gripei nu trebuie să lipsească, deoarece mențin organismul la temperaturi optime, având efecte febrifuge, sudorifice, antiinflamatorii, calmante și antibacteriene. Puteți face infuzii din soc, tei, mușețel, măceșe, cătină, mure, afine, busuioc, zmeură, echinaceea. Le puteți îndulci cu miere de albine naturală, în cazul în care copilul are peste 1 an și nu e alergic, și puteți adăuga suc de lămâie proaspăt stors și puțină pudră de scorțișoară.

3. Mierea de albine naturală, locală, este un adjuvant natural important în întărirea imunității, având proprietăți antimicrobiene și antibacteriene puternice. Totodată, mierea de albine facilitează digestia și îmbunătățeste activitatea inimii. Combinată cu scorțișoara sau ghimbirul, mierea de albine își potențează proprietățile antigripale, antibacteriene.

4. Puteți administra și tinctură de propolis. Propolisul este binecunoscut pentru activitatea sa antivirală și efectul de imunostimulare. În cazul celor mici, tinctura se administrează astfel: 1 picătură pentru fiecare kilogram de greutate corporală, zilnic, cu o linguriță de miere de albine, urmată de consumul unui ceai cald.

5. Echinaceea, măceșele și cătina sunt alte două plante bogate în vitamine și minerale, care au rolul de a preveni apariția infecțiilor. Echinaceea se poate administra sub formă de ceai, sirop, pulbere sau capsule. Cătina, pe lângă conținutul de vitamine și minerale, este și foarte bogată în antioxidanți și acizi grași esențiali, are proprietăți antiinflamatoare puternice și antianemice. Se poate administra fructul în stare naturală, dacă cel mic tolerează, sau sub formă de pulbere, sirop sau infuzie. Pentru că fructul este foarte acru, puteți face un amestec cu miere de albine. Siropul de cătină conține vitaminele A, B1, B2, B3, C, E, P. Măceșele se administrează similar cătinei, siropul de măceșe fiind bogat în vitaminele A, B1, B2, K și PP.

6. De asemenea, dieta copilului trebuie suplimentată cu vitamine (A, B, C, D) și minerale (fier, zinc). Vitamina A se regăsește în alimente precum: lapte bătut, pește, gălbenuș de ou, ficat, morcov, dovleac, roșii, ardei gras, portocale, caise, piersici, pepene galben etc. Vitamina C stimulează producția unor anticorpi și se găsește în alimente precum fructe de pădure, măceșe, mere, rodii, citrice, varză, conopidă, ardei gras, spanac. Vitamina D crește puterea de apărare a sistemului imunitar și se găsește în: pește, lapte, unt, gălbenuș de ou și cereale integrale. După vârsta de 2 ani, alimentatia copiilor trebuie suplimentată cu vitamina D in sezonul rece, din septembrie până în aprilie (lunile cu „r”). Fierul este necesar în producerea de globule roșii, care au rolul de a oxigena celulele organismului. Surse importante de fier sunt orezul brun, pâinea integrală, germenii de grâu, fulgii de ovăz, semințele de floarea soarelui, fasolea boabe, năutul, tofu, laptele de soia, spanacul, semințele de dovleac, fisticul, broccoli, sfecla, urzica, mazărea, cartofii, pepenele verde, legumele cu frunze verzi. Zincul este de asemenea un mineral important în creșterea imunității, având, totodată, proprietăți antioxidante, și îl găsim în carnea de porc, de vită, de miel (aceste sortimente au mult mai mult zinc comparativ cu carnea de pește), în alune, unt de arahide, legume, fructe de mare, carne de pui, de curcan, gălbenușul de ou.

7. Administrați copilului probiotice, pentru a menține sănătatea intestinală a micuțului. Puteți recurge la capsule cu probiotice sau la iaurtul natural, acesta din urmă având însă o cantitate mai mică de bacterii „bune”.

8. Pentru nou-născuți, alăptatul este esențial. Laptele de mamă conține anticorpi, ce ajută la creșterea imunității, și globule albe. Alăptatul previne infecții ale urechii, alergii, diaree, pneumonii, meningite, infecții urinare. Anumite studii arată că alăptatul ajută la dezvoltarea creierului și la prevenirea diabetului, bolii lui Crohn, colicilor. Colostrul, în special, este foarte bogat în anticorpi. Academia Pediatrilor Americani recomandă alăptatul cel puțin un an. Dacă acest lucru nu este posibil, încercați să alăptați copilul cel puțin 2-3 luni, pentru a suplimenta imunitatea dobândită în uter.

9. Asigurați programul corect de somn al copilului. Studii pe adulți arată că privarea de somn crește sensibilitatea la îmbolnăviri prin reducerea numărului de globule albe, armele sistemului imunitar. Același lucru este valabil și pentru copii. Copiii care merg la creșă sau grădiniță sunt mai expuși privării de somn, din cauza activităților pe care le desfășoară. Cât timp trebuie să doarmă un copil? Un bebeluș are nevoie de până la 18 ore de somn pe zi, un copil peste 1 an are nevoie de 12-13 ore, un preșcolar de aproximativ 10 ore. În cazul în care copilul nu poate sau nu vrea sa adoarmă în timpul zilei, încercați să îl culcați seara mai devreme.

10. Exercițiul fizic crește numărul de globule albe. Pentru a obișnui copiii cu exercițiul fizic, fiți un bun model. Faceți sport împreună cu ei în loc să îi grăbiți afară, la joacă. Activități familiale plăcute includ mersul cu bicicleta, drumețiile, patinajul, baschetul, tenisul.

11. Creați copiilor deprinderi corecte de igienă. Lupta împotriva microbilor nu ajută la creșterea imunității copilului, dar reduce într-o mare măsură stresul sistemului său imunitar. Asigurați-vă că cel mic își spală mâinile des, cu săpun. Acordați o atenție sporită igienei înainte și după fiecare masă, după ce s-a jucat afară sau cu animale, după ce și-a suflat nasul, după folosirea toaletei, după sosirea acasă de la creșă sau grădiniță. Pentru a obișnui copilul cu spălatul mâinilor, lăsați-l să-și aleagă propriile prosoape viu colorate, săpunuri în forme, culori și arome amuzante. Se recomandă schimbarea periuței de dinți des, la o lună, și aruncarea acesteia în caz de îmbolnăvire, pentru a evita răspândirea microbilor sau îmbolnăvirea celorlalți membri ai familiei.

12. Renunțați la fumat sau evitați fumatul în casă și în preajma copiilor. Copiii sunt mai expuși decât adulții la efectele nocive ale fumatului pasiv, deoarece respiră mult mai rapid; de asemenea, sistemul de dezintoxicare al copilului nu este la fel de bine dezvoltat. Fumatul pasiv crește riscul de îmbolnăvire cu bronșite, infecții ale urechii, astm. De asemenea, poate afecta inteligența și dezvoltarea creierului. Dacă nu reușiți să vă lăsați de fumat, puteți reduce pericolul pentru sănătatea copilui, fumând în afara casei.

13. Atenție la medicamente. Nu presați medicul pediatru să prescrie antibiotice de fiecare dată când copilul este răcit sau are o gripă. Antibioticele tratează numai bolile cauzate de bacterii, dar majoritatea bolilor copiilor sunt cauzate de viruși. Ca un rezultat al administrării exagerate de antibiotice, apar variante de bacterii rezistente la acestea, astfel că o infecție a urechii, de pildă, este mult mai dificil de vindecat dacă a fost provocată de o bacterie care nu răspunde la tratamentul standard. Asigurați-vă, de fiecare dată când pediatrul recomandă un antibiotic, că o face numai pentru că este absolut necesar.

Recomandările de mai sus au caracter general și profilactic și nu pot înlocui tratamentul specific, indicat de un medic pediatru într-un episod acut de răceală sau gripă. Vă rugăm să vă adresați unui medic pediatru ori de câte ori starea de sănătate a copilului dvs. impune o consultație de specialitate.