Articole medicale

12.07.2018

Diabetul gestațional – riscuri și complicații în sarcină

Dr. Irina Bianca Panainte

Medic primar Diabet zaharat, nutriţie, boli metabolice

Diabetul gestațional – riscuri și complicații în sarcină

Diabetul gestațional se definește ca o alterare a toleranței la glucoză, manifestată prin hiperglicemie, apărută în timpul sarcinii care, de obicei, dispare după naștere. Nu este, însă, exclusă posibilitatea ca diabetul zaharat (tip 2, cel mai frecvent) să fi existat anterior sarcinii sau ca un diabet tip 1 să se declanșeze concomitent cu sarcina. În ambele situații, diabetul va persista și după naștere.

Diabetul gestațional poate apărea în orice stadiu al sarcinii, dar este mai frecvent în trimestrul III. În mod fiziologic, în primele două trimestre, se produce o creștere importantă a insulinorezistenței, în ultimul trimestru fiind maximă, iar sensibilitatea la insulină redusă la jumătate. Apariția hiperglicemiei, respectiv a diabetului gestațional este cauzată de imposibilitatea menținerii homeostaziei glicemice.

Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea diabetului gestațional?
 

Factorii de risc pentru dezvoltarea diabetului gestațional sunt:

  • istoricul familial de diabet zaharat sau obezitate, pe linie maternă;
  • suprapondere sau obezitate (IMC > 25kg/m2);
  • vârsta mamei > 35 ani;
  • fumatul;
  • multiparitatea;
  • disglicemie în antecedente;
  • istoric personal de diabet gestațional sau sarcină anterioară cu făt macrosom;
  • exces de lichid amniotic;
  • infecții urinare recidivante;
  • exces ponderal rapid, în primele 6 luni de sarcină;
  • macrosomie (dezvoltarea somatică exagerată a fătului) sau hipotrofie fetală (întârzierea creșterii fătului) înainte de săptămâna 24 de sarcină;
  • etnie cu risc crescut de diabet gestațional.

Screening și diagnostic


Se recomandă efectuarea screeningului la toate femeile gravide.
În cazul gravidelor cu risc crescut de dezvoltare a diabetului gestațional, screeningul trebuie efectuat în momentul confirmării sarcinii.
Testul de screening utilizat este denumit test de toleranță orală la glucoză (TTGO), se efectuează după 8-12 ore de repaus digestiv și durează aproximativ două ore.
TTGO se va efectua în săptămâna 24-28 de sarcină.

Simptomele diabetului gestațional
 

Diabetul gestațional nu produce, de obicei, niciun simptom. Cu toate aceste, unele femei pot dezvolta simptome cum ar fi:

  • sete crescută, senzația de gură uscată;
  • urinare frecventă;
  • vedere încețoșată;
  • oboseală accentuată.

Dar unele dintre aceste simptome sunt comune în timpul sarcinii oricum. Din acest motiv, consultul de specialitate este important.

Complicațiile materne și fetale ale diabetului gestațional
 

Cele mai multe femei cu diabet gestațional controlat au sarcinile normale. Cu toate acestea, diabetul gestațional poate provoca complicații atât pentru sănătatea mamei, cât și a fătului.

La gravidele cu diabet gestațional pot apărea hipertensiune arterială, preeclampsie sau eclampsie, progresia spre diabet zaharat de tip 2.

Complicații fetale:

  • macrosomia fetală – cea mai importantă complicație fetală, crește riscul pentru distocie de umăr sau alte traumatisme ale fătului în timpul nașterii, întârziere în maturarea pulmonară fetală, hipoxie, sindrom de detresă respiratorie, hipoglicemie neonatală, obezitate abdominală și sindrom metabolic în copilarie sau mai târziu;
  • polihidraminos – ce poate favoriza ruperea prematură a membranelor, procidența de cordon (coborârea cordonului ombilical înaintea fătului în cursul naşterii) și poate evidenția o malformație fetală;
  • nașterea prematură;
  • avort spontan, defecte congenitale la făt;
  • întârziere în dezvoltarea fetală;
  • moarte intrauterină.

Tratamentul diabetului gestațional


Optimizarea stilului de viață și dieta sunt recomandate.

Se recomandă mese frecvente, reduse cantitativ (3 mese principale și 2-3 gustări), respectând piramida alimentară sănătoasă. Privind compoziția dietei: glucidele reprezintă 45-50% din aportul caloric total, cu reducerea zaharurilor simple și a alimentelor cu index glicemic mare; proteinele 20-25% din totalul energetic, de bună calitate (> 50% de origine animală, ouă, lapte și produse lactate, carne de pasăre, pește, carne roșie slabă), se vor evita mezelurile și preparatele de tip fast-food; aportul de lipide: 30-35% din totalul caloriilor cu predominanța grăsimilor polinesaturate și mononesaturate. De asemenea, este important și aportul de vitamine și minerale provenite din fructe și legume proaspete. Se va asigura un aport lichidian adecvat, se va elimina alcoolul, se vor evita gustările hipercalorice nocturne.

Activitatea fizică

Se recomandă minim 150 minute pe săptămână de efort fizic aerob moderat.

Farmacoterapia

La gravidele cu diabet gestațional la care dieta și activitatea fizică nu reușesc să asigure obiectivele glicemice, se optează pentru inițierea insulinoterapiei.

Nașterea și alăptarea
 

Nașterea pe cale naturală, la termen, se recomandă dacă nu există riscuri obstetricale sau metabolice. În prezența macrosomiei fetale, se recomandă programarea nașterii prin cezariană.
Se recomandă alăptarea!

Evoluția metabolică va fi apreciată prin dozarea repetata a glicemiei. De obicei, valorile glicemice se normalizează în scurt timp după naștere. Menținerea hiperglicemiilor indică prezența unui diabet zaharat și necesită reevaluarea tratamentului.