Utilizarea pe scară largă a computerelor a debutat ȋn urmă cu 25 de ani. Până ȋn acel moment, lucrul la birou includea o varietate de activităţi, cum ar fi bătutul la maşină, scris de mână, citit, fiecare din aceste activităţi implicând o anume postură a privirii, care determina o pauză ȋn activitatea anterioară.
Computerele au combinat toate aceste activităţi, care pot fi acum făcute fără a ne lua privirea de pe monitor, stresând astfel suplimentar anumite organe. Ca urmare a folosirii extensive a acestora, au apărut ȋntrebări legate de siguranţa folosirii lor. Din punctul de vedere al efectelor negative, s-a demonstrat că bolile somatice, tulburările obsesive şi depresiile sunt mai frecvente la utilizatorii de computer, ȋn special la o folosire mai mare de 30 de ore pe săptămână, mai mult de 10 ani.
Sindromul utilizatorului de calculator - computer vision syndrome (CVS) - cuprinde un ansamblu de simptome oculare ce apar la o persoană ca rezultat al lucrului la calculator sau al privitului la monitorul unui calculator (videoterminal): oboseală a ochilor, iritaţie, senzaţie de arsură, roşeaţă, senzaţie de ochi uscat, vedere ȋnceţoşată, diplopie(vedere dublă) etc.. Acestor manifestări li se asociază şi alte simptome non-oculare : cefalee (durere de cap), dureri la nivelul umerilor, gâtului, spatelui.
Simptome
Oboseala oculară – prezentă la majoritatea utilizatorilor de calculator, este, se pare, rezultatul modificărilor ce survin ȋn funcţia de acomodaţie şi de convergenţă. Este o senzație tranzitorie, persoanele în cauză revenind la normal la sfârşitul zilei de muncă sau ȋn week-end.
Sindromul de ochi uscat – după o perioadă mai lungă de lucru la calculator, utilizatorii se plâng de uscăciune a ochilor, iritaţie, senzaţie de arsură. Factorii care contribuie la apariţia ochiului uscat sunt:
- frecvenţa redusă a clipitului – dacă ȋn mod normal o persoană clipeşte de 10 - 15 ori/minut, această frecvenţă scade ȋn faţa calculatorului cu până la 60% (6 - 8 clipiri /minut), ducând la o slabă etalare a filmului lacrimal pe suprafaţa oculară;
- expunerea mare a suprafeţei oculare – în timpul lucrului la calculator, direcţia privirii este de obicei orizontală sau chiar uşor ȋn sus, ceea ce determină o deschidere palpebrală mare şi prin urmare o suprafaţă oculară mai mare expusă efectului evaporării filmului lacrimal;
- factorii de mediu din birou – aerul uscat, ventilatoarele, aerul condiţionat.
- folosirea lentilelor de contact
- afecțiunile oculare – ex: blefarita anterioară, vicii de refracţie necorectate.
Influenţa tipurilor de monitoare asupra ochilor
a) Calitatea imaginii
Imaginile ce sunt afişate pe display-ul monitorului constau ȋn mii de puncte luminoase foarte mici (pixeli) sau linii orizontale. Cu cât punctele sau liniile orizontale sunt mai numeroase, cu atât imaginea va fi mai bine definită şi mai clară.
Totalitatea acestor pixeli determină rezoluţia. Ȋntr-un studiu publicat recent s-au evaluat doi parametri: timpul de căutare şi timpul de fixare atunci când se urmăreşte cu privirea un text afişat pe doua monitoare cu rezoluţie diferită. S-a constatat că cei doi parametri au fost semnificativ mai mari la monitorul cu rezoluţie mai mică.
Totodată, aceștia se corelează direct proporţional cu gradul de oboseală oculară.
Alţi factori ce pot influenţa claritatea şi uşurinta la citire a unui text sunt:
- mărimea caracterelor, spaţiile dintre caractere şi dintre rânduri – astfel, cu cât caracterele şi spaţiile dintre rânduri sunt mai mari, cu atât se pot citi mai uşor;
- contrastul şi luminozitatea – se cunoaşte faptul că niveluri mari ale contrastului şi luminozităţii duc la o imagine neclară şi implicit la oboseală oculară;
Este recomandat totodată ca scrisul să fie ȋnchis pe un fond deschis (ex: negru pe alb) şi nu invers.
b) Iluminarea ȋnconjuratoare şi reflexiile
Iluminarea inadecvată a mediului de lucru poate afect confortul ocular; de exemplu, o lumină intensă şi constantă de la o sursă ȋnvecinată reduce contrastul de la nivelul monitorului şi creează reflexii şi halouri. Deși aceste probleme nu produc tulburări vizuale cronice, ele pot fi surse de oboseală oculară.
Tratamentul sindromului utilizatorului de calculator presupune o abordare multidirecţională, datorită marii varietăţi de simptome de care se plâng pacienții:
1) Consult oftalmologic complet – la ȋnceputul lucrului la calculator şi apoi anual.
2) Iluminarea adecvată ȋn camera de lucru determină o ȋmbunatăţire a confortului vizual şi a performanţei. Un mediu ambient ideal ar trebui să cuprindă o iluminare egală ȋn câmpul vizual al celui de la calculator, cu eliminarea surselor de lumină intensă. Dacă acestea nu pot fi ȋndepartate, trebuie luată ȋn calcul schimbarea locului biroului.
3) Poziţionarea monitorului – cu cât distanţa faţă de ecran e mai mare, cu atât e mai bine. O distanţă de aprox 80 – 100 cm pare a fi optimă. De asemenea, este indicat ca ecranul să fie poziţionat cu 10 - 20 de grade sub nivelul ochilor (adică mijlocul ecranului să fie cu 10 - 15 cm mai jos de ochi). Astfel, la privitul în jos este expusă o suprafaţă oculară mai mică, reducând ȋn acest mod pierderea accelerată a filmului lacrimal.
4) Pauzele regulate – studiile americane au arătat faptul că pauzele regulate ȋn timpul lucrului la calculator eficientizează munca, compensând de obicei timpul pierdut efectiv ȋn timpul acestor pauze. Pauzele frecvente sunt recomandate pentru a relaxa sistemul acomodativ ocular, prevenind astfel oboseala oculară. Aşadar, pentru a preveni oboseala oculară este suficient să privim de cel puţin două ori pe oră la un obiect situat la distanţă.
5) Utilizarea lacrimilor artificiale - una dintre cele mai simple şi eficiente metode de tratament a CVS, acestea ameliorând astfel simptomatologia datorată ochiului uscat. Sunt de preferat lacrimile artificiale cu vâscozitate mare - s-a demonstrat că acestea normalizează intervalul ȋntre clipit şi ameliorează disconfortul ocular mai mult decât lacrimile artificiale obişnuite.
6) Purtarea de ochelari pentru calculator - Filtrul anti-UV aplicat pe lentila ochelarului ajută la eliminarea celei mai mari parţi din lumina albastră pe care orice monitor o emite; aceasta este foarte obositoare pentru ochi, din cauza capacității sale de a se ȋmprăştia.
Tratamentul lentilei pentru antireflex reduce lumina reflectată de ecranul calculatorului, permiţând astfel ochiului să focalizeze mai uşor, reducând astfel stresul ocular.
Ȋn concluzie, pacienţii care suferă de sindromul utilizatorului de calculator se pot prezenta la medic cu o mare varietate de simptome.
O anamneză atentă va decela ȋnsă o legatură ȋntre folosirea calculatorului şi acuzele oculare. Tratamentul potrivit este bazat pe o abordare multidirecțională, incluzând modificări ergonomice ale spaţiului de lucru, ochelari pentru calculator, o iluminare adecvată, o programare convenabilă a pauzelor şi folosirea de lacrimi artificiale.
