Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0758 100 700

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Ambliopia („ochiul leneș”) și importanța screening-ului vizual la copii

Dr. Marina CiduAmbliopia, numită și „ochiul leneș”, reprezintă diminuarea vederii ce apare în primii ani de viață, unilateral sau bilateral, secundară stimulării vizuale anormale în ciuda faptului că nu există leziuni organice.
Nou-născuții și sugarii au o vedere slabă, dar pe măsură ce își folosesc ochii, cortexul vizual din lobul occipital se dezvoltă, îmbunătățindu-se simultan și capacitatea vizuală.
Dacă sugarii și copiii mici nu reușesc să-și folosească ochii din diverse motive, existând astfel o prelucrare anormală a imaginilor, centrul vizual nu se dezvoltă corespunzător, ceea ce duce la reducerea acuității vizuale în ciuda aspectului normal al ochilor.
Ambliopia este o tulburare de vedere relativ comună la noi, în România neexistând legislație care să stabilească ca obligatoriu screening-ul vizual la copilul mic.

De ce apare ambliopia?
 

Erorile refractive mari (hipermetropia, astigmatismul, miopia), necorectate în copilărie, duc la o dezvoltare insuficientă a funcției vizuale, deci la instalarea ambliopiei refractive. Problema aceasta poate să treacă neobservată deoarece copilul nu acuză vedere neclară, mai ales dacă este afectat unilateral (copilul vede bine cu ochiul bun). În plus, ochiul ambliopic nu este diferit de ochiul normal. În concluzie, acest tip de ambliopie refractivă poate fi depistat doar printr-un consult oftalmologic.

O alta cauză comună este strabismul. Ambliopia strabică se dezvoltă atunci când ochii nu sunt drepți. Când se întâmplă acest lucru, creierul începe să ignore funcția vizuală a ochiului deviat.

Rareori se întâlnesc anomalii structurale, atunci când stimulii vizuali nu ajung la retină din cauza unui obstacol, cum ar fi: cataracte congenitale, leucoame corneene, ptoze palpebrale, patologii ale vitrosului etc. Aceste cauze duc la instalarea ambliopiei prin privare. Copiii care prezintă astfel de anomalii trebuie examinați de medicul oftalmolog încă din primele luni de viață.

Important de menționat, în cadrul discuției despre etiologia ambliopiei este și faptul că factorii cauzali pot coexista.

„Ochiul leneș” – semne și simptome
 

Prezența sau absența semnelor depind de etiologia care stă la baza ambliopiei. Părinții își vor aduce adesea copilul la oftalmolog datorită semnelor induse de cauzele menționate mai sus, fără să știe că ambliopia este deja prezentă.

În cazul strabismului, se solicită evaluare oftalmo-pediatrică din cauza ochilor deviați și nu pentru că copilul nu vede.

Ambliopia prin privare se instalează la copii cu:

  • pleoapa superioară coborâtă sau deformată, în ptoza palpebrală congenitală, respectiv ptoza palpebrală mecanică;
  • pupila albă (leucocorie) în cazul cataractei congenitale, observată adesea în pozele cu bliț.

Neobservată trece anizometropia (diferențe refractive mari între ochi) care instalează ambliopie unilaterală. Copiii aflați în această situație nu prezintă semne evidente și nu realizează capacitatea vizuală scăzută pe unul dintre ochi, astfel încât nici nu alarmează părinții de acest fapt.

Pentru a preveni situațiile în care ambliopia este diagnosticată tardiv se recomandă screening vizual.

Screening-ul ambliopiei
 

Screening-ul se axează pe căutarea factorilor potențiali ambliopigeni.

Copii nu se nasc cu ambliopie. Ea se instalează progresiv prin neutralizarea unuia dintre ochi. Diagnosticată la timp, la o vârstă cât mai fragedă, poate fi prevenită și/sau tratată. Cu cât depistăm mai precoce, cu atât succesul terapeutic va fi mai mare.

Momentele evaluărilor oftalmologice sunt importante și trebuie cunoscute:

  • la nou-născut și sugar – evaluarea de rutină a rosului pupilar (indicator esențial că ochii sunt normali). Prezența acestuia exclude ambliopia de privare. În cazul copiilor cu risc (prematuri, cei care prezintă semne de anomalii, cei cu istoric familial de tulburări de vedere grave în copilărie) se recomandă o evaluare completă încă din primele zile de viață.
  • toți copiii de vârstă preșcolară ar trebui să beneficieze de a doua evaluare. Cei care prezintă un risc de ambliopie trebuie urmăriți îndeaproape pentru semnele precoce ale acestei afecțiuni.
  • la vârsta școlară mică se recomandă al treilea control oftalmologic.

Reținem că nu orice vedere slabă înseamnă ambliopie. De multe ori, simpla corecție a erorilor refractive cu ajutorul ochelarilor prescriși de medicul oftalmolog poate îmbunătăți calitatea vederii.

Urmărirea copiilor cu vedere scăzută este pe termen lung, iar controalele sunt individualizate, în funcție de patologie și evoluție.

Cum se tratează „ochiul leneș”?
 

Cheia succesului pentru tratamentul optim al ambliopiei este depistarea precoce și intervenirea prin abordarea etiologiei implicate în scăderea vederii.

Dacă după tratamentul de primă linie pentru etiologia de bază există un deficit vizual rezidual, atunci spunem că există și ambliopie. Această consecință a bolii de bază poate fi abordată și îmbunătățită prin terapie de ocluzie sau penalizarea farmacologică, cu atropină.

Tratamentul ambliopiei este dificil, de lungă durată, iar metodele terapeutice sunt individualizate. Numărul de ore prescrise pe zi, dedicate ocluziei, variază în funcție de gravitatea ambliopiei. Dacă este aplicat în timp util, tratamentul îmbunătățește, de obicei, acuitatea vizuală și binocularitatea.

Cea mai frecventă metodă terapeutică este corecția optică. Doar prin portul ochelarilor se observă o îmbunătățire a vederii. Cei care rămân cu niveluri joase ale acuității vizuale necesită ocluzie (se acoperă ochiul sănătos pentru a stimula ochiul leneș), iar rezultatele acesteia sunt mult influențate de complianța terapeutică.

Respectarea tratamentului trebuie susținută prin educație parentală. Oftalmologul va da instrucțiunile și va monitoriza progresul, dar copilul și familia vor continua munca terapeutică. Copiilor nu le place să aibă un ochi acoperit, mai ales când vorbim despre ochiul dominant, iar vederea în ochiul ambliopic este foarte scăzută, moment în care părinții trebuie să intervină cu sprijinul moral. Ei joacă probabil cel mai important rol într-un tratament de succes.

Existența unui stigmat social asociat cu purtarea ocluzorului la școală, poate să ducă la refuzul copilului de a mai continua tratamentul, motiv pentru care recomandăm ocluzia în afara programului școlar, acasă, sub supravegherea părinților.

Urmărirea în timpul tratamentului este de obicei pe termen lung, frecventă, la intervale scurte, de câteva luni, în funcție de evoluție. Urmărirea este necesară chiar și după întreruperea tratamentului din cauza riscului de recurență.

Intervenția chirurgicală pentru tratarea ambliopiei
 

Ambliopia nu se operează. Nicio tehnică chirurgicală nu ar putea să crească capacitatea vizuală. Se intervine chirurgical în cazuri selectate, pentru a înlătura cauza de bază care, netratată, ar duce la instalarea ambliopiei.

Odată instalată, ambliopia se tratează precoce, în copilărie, prin tratamentele menționate mai sus (ocluzie sau penalizare).

Ce se întâmplă dacă ambliopia nu este tratată?
 

Dacă ambliopia nu este tratată în copilărie, vederea va rămâne permanent scăzută, determinând deficiențe în percepția în profunzime (vederea tridimensională) și vederea periferică. Mai mult, dacă ochiul bun va fi afectat ulterior de un traumatism sau o afecțiune, vom discuta despre invaliditate vizuală semnificativă pentru tot restul vieții.

Ambliopia netratată în copilărie poate avea un impact major atunci când pacientul ajunge la vârsta la care își alege cariera. Există o varietate de domenii de carieră cu cerințe specifice de acuitate vizuală și binocularitate, cum ar fi sistemul militar, medical etc.

Încă există cazuri diagnosticate tardiv, după 7-8 ani, atunci când medicul oftalmolog este în imposibilitatea de a crește capacitatea vizuală, conform așteptărilor părinților, indiferent de metoda terapeutică abordată.

Consecințele netratării la timp a ambliopiei impun o atenție mărită a părinților, cu respectarea programului de screening indicat de medicul oftalmolog, astfel încât acuitatea vizuală și binocularitatea să nu fie afectate pe termen lung.

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou

Alte articole din aceeași categorie