Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0758 100 700

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Cafeaua - beneficii și efecte asupra sănătății

Doctor GallParte a ritualului de zi cu zi pentru milioane de oameni, cafeaua și-a început ascensiunea, potrivit legendei, în sudul actualei Peninsule Arabice, unde un păstor pe nume Kaldi și-a surprins caprele „țopăind” de bucurie de fiecare dată când se înfruptau cu fructele de un roșu aprins din tufișurile de pe pajiște. Curios din fire, curajosul Kaldi a încercat el însuși minunatele fructe, experimentând aceeași vioiciune și euforie trecătoare ca și frumoasele-i cornute. Acest efect miraculos ar fi ajuns rapid la urechile unor călugări de la o mânăstire din apropiere, care au început să consume boabele de cafea pentru a sta treji pe parcursul lungilor ritualuri de rugaciune nocturne, distribuindu-le ulterior și altor confrați din lumea întreagă.

Oricât de fascinantă ar fi legenda, studii recente de botanică ne dezvaluie adevărata origine a cafelei: în Africa, undeva pe platourile Etiopiei Centrale, de unde ar fi fost adusă în Yemen și cultivată începând cu secolul al VI-lea. Primele cafenele au apărut, se pare, în Turcia, în secolul al XIV-lea, iar în Europa secolului al XVIII-lea, ele erau locul preferat de întâlnire al intelectualilor vremii.

De-a lungul timpului, consumatorii i-au găsit utilități dintre cele mai variate: de la variații infinite de băuturi pe bază de cafea, esențe, preparate gastronomice, până la preparate și tratamente cosmetice, medicamente și remedii naturale și obiecte decorative.

Dar de ce atâta vâlvă în jurul acestei băuturi? Responsabili de efectele „miraculoase” ale cafelei sunt cofeina, cât și numeroșii compuși cu proprietăți antioxidante pe care îi conține.

Antioxidanții sunt compuși ce au capacitatea de a contracara efectele radicalilor liberi din organism, responsabili de o serie de efecte nocive asupra stării de sănătate, implicați inclusiv în apariția cancerelor.

Cafeaua constituie cea mai bogată sursă de antioxidanți din dietă, prin comparație cu alte surse alimentare, precum: cacao, diferite ceaiuri, vinul roșu și chiar fructele și legumele proaspete. Aceasta conține aproximativ 1000 de antioxidanți sub formă de polifenoli (de patru ori mai mulți decât ceaiul verde), care pot fi regăsiți și în varianta decofeinizată.

Cofeina este un alcaloid natural ce stimulează sistemul nervos central, crescând vigilența, atenția și concentrarea. Un alt efect demonstat al cofeinei este creșterea ratei metabolice (consumul energetic) de scurtă durată după ingestie. Se recomandă un consum moderat de cafea și produse ce conțin cofeină, pentru a nu depăși 400 mg cofeină/zi.

Consumul excesiv poate determina stări de anxietate, hiperactivitate, nervozitate și tulburări de somn, cu variații individuale.

În funcție de constituția noastră genetică, se pare că putem fi mai mult sau mai puțin sensibili la efectele cofeinei. Metabolizarea cofeinei este mult mai rapidă la fumători și semnificativ redusă în cazul gravidelor; acestora din urmă li se recomandă să nu consume mai mult de 200 - 300 mg cofeină/zi, căci poate apărea riscul de naștere prematură și greutate mică a fătului la naștere).

Conținutul de cofeină al băuturilor

  • Ciocolată caldă (150 ml) - 4 mg
  • Ceai cu gheață - ice tea (330 ml) - 20 mg
  • Ceai (150 ml) - 32 mg
  • Băutura tip „cola” (330 ml) - 39 mg
  • Espresso (30 ml) - 60 mg
  • Băuturi energizante (330 ml) - 80 mg
  • Cafea la filtru (125 mg) - 85 mg

Efectele cofeinei asupra stării de sănătate au fost intens studiate, mai ales în ultimul deceniu, cafeaua parcurgând același drum - de la dizgrație către reabilitarea numelui - pe care l-au parcurs de-a lungul timpului ciocolata și alcoolul.

Cafeaua și boala cardiovasculară

Majoritatea studiilor prospective de cohortă nu au evidențiat un efect negativ al consumului de cafea asupra funcției cardiovasculare. Nu au fost găsite asocieri între consumul cronic de cafea și apariția aritmiilor cardiace sau a fibrilației atriale. Mai mult, se pare că un consum moderat de cafea ar avea un efect protector asupra apariției insuficienței cardiace și ar reduce riscul apariției bolii coronariene, în special la femei.

Cofeina are un ușor efect hipertensor de scurtă durată, determinând o creștere a tensiunii arteriale sistolice, în medie cu 4,16 mmHg (2,13 - 6,20 mmHg) și a valorii tensiunii arteriale diastolice în medie cu 2,14 mmHg (0,98 - 3,84 mmHg). Consumul de cafea are un efect mult mai blând - creșterea mediei tensiunii arteriale sistolice cu 1,22 mmhg, iar a tensiunii arteriale diastolice cu 0,49 mmHg.

Diferențele între efectele consumului de cofeină și cel de cafea asupra valorilor tensionale sunt puse pe seama celorlalți compuși din cafea, contracarând efectul cofeinei, dar și a capacității individuale de a metaboliza cofeina.

Efectele cafelei asupra colesterolului

Numeroase studii au relevat o creștere semnificativă a nivelului colesterolului total, LDL - colesterolului și a trigliceridelor în cazul persoanelor ce consumau cafea nefiltrată (la cafetieră/ ibric/ espresso). Aceasta nu se datorează cofeinei, ci altor doi compuși din cafea, mai precis cofestolul și kahweol-ul. Cafestolul este cel mai puternic compus alimentar hipercolesterolemiant cunoscut până în prezent ce acționează la nivel hepatic prin scăderea expresiei a trei gene ce reglează nivelul lipidelor.

Din fericire, hartia de filtru reține acesți agenți hipercolesterolemianți; de aceea, se recomandă, în prezent, consumul cafelei la filtru și mai putin a celei nefiltrate, mai ales în cazul pacienților cu dislipidemie.

Cafeaua și sănătatea osoasă

Consumul de cafea a fost frecvent asociat cu fractura pe os patologic. În ciuda evidențelor statistice, și în prezent se recomandă femeilor cu osteoporoză să reducă aportul de cafea, pentru a scădea riscul de fractură.

S-a constatat că în condițiile unui consum de cofeină mult crescut (mai mult de 9 cești/zi) și a unei diete sărace în calciu se produce o scădere a densității osoase, fără a merge până la osteoporoză.

Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a ajunge la concluzii certe.

Efectul benefic al cafelei asupra afecțiunilor neurodegenerative

Mai multe studii epidemiologice au arătat că un consum moderat zilnic de cafea de-a lungul vieții are capacitatea de a încetini declinul cognitiv fiziologic legat de vârstă, mai ales la femei și, în particular, la octogenare. De asemenea, consumul unor cantități moderate de cafea pare a fi asociat cu un risc mai scăzut de a dezvolta bolile Alzheimer și Parkinson. Acest efect este pus pe seama conținutului ridicat de cofeină și antioxidanți, cu efecte benefice asupra sistemului vascular cerebral, a barierei hemato- encefalice și a proceselor inflamatorii de la acest nivel.

Cafeaua și afecțiunile digestive

O serie de acuze din sfera digestivă (aciditatea gastrică, discomfortul abdominal, greața, balonarea) sunt puse pe seama efectului cofeinei, cu toate că nu există studii care să confirme acest lucru. Toate cercetările desfășurate până în prezent au vizat efectele cafelei și nu doar ale cofeinei, izolat.

Un studiu efectuat in Marea Britanie pe 8407 de adulți a demonstrat o asociere puternică între prezența Helicobacter pylori și dispepsie, fără a demonstra vreo posibilă legătură cu consumul de cafea.

Se consideră ca iritația gastrică este mai degrabă efectul altor compuși din cafea (parțial identificați) decât al cofeinei. De asemenea, mai multe studii și metaanalize nu au reușit să demonstreze o asociere între riscul de reflux gastro-esofagian sau ulcer (gastric ori duodenal) și consumul cronic de cafea.

Dependența de cafea

Utilizând metode de cartografiere a creierului, s-a demonstrat că băutura cafeinizată nu este legată de circuitele de dependență ale acestui organ.

Cu toate acestea, Asociația Psihologilor Americani a descris de curând sindromul de sevraj la cafea (cu durată de 12 - 24 ore) ce poate apărea la unii consumatori cronici care întrerup brusc consumul de cafea, dar care poate fi evitat prin reducerea progresivă a cantității ingerate.

Cafeaua și deshidratarea

Este o credință destul de bine înrădăcinată ca bautul cafelei ar determina deshidratarea organismului. Efectul ușor diuretic al cafelei se observă, se pare, mai ales în cazul consumatorilor ocazionali, fără a fi unul semnificativ, cu repercursiuni asupra stării de hidratare.

Efectul cafelei asupra performanței fizice

Cafeaua și băuturile cofeinizate cresc performanța fizică în cazul exercițiilor de rezistență. Pe de altă parte, nu se cunosc efectele asupra performanței în exercițiile susținute, de scurtă durată.

Din tabăra efectelor posibil negative ale cafelei, menționăm prezența acrilamidei în cafeaua instant. Acrilamida este un component alimentar descoperit în anul 2002 despre care s-a afirmat că ar fi responsabil de afectarea structurilor nervoase și de apariția unor cancere în cazul studiilor făcute pe animale.

Cu bune și cu rele, dar mai ales cu bune, cafeaua a fost, este și va rămâne o plăcere simplă și un bun pretext pentru o pauză, o întalnire, o lectură bună și multe, multe alte lucruri minunate...

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou

Alte articole din aceeași categorie