Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0757 202 000

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Coronarografii gratuite și ecografii transesofagiene - noutăți la Spitalul de Cardiologie Intervențională Arcadia

Coronarografii si ecografii esofagieneSpitalul de Cardiologie Intervențională Arcadia vine în întâmpinarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave și îi ajută să acceseze mai ușor serviciile intervenționale avansate care le pot salva viața, pledând în același timp pentru varianta de tratament cu cele mai mari beneficii pentru pacient.

Facilitățile sunt create pentru pacienții care aleg să facă, în cadrul aceleiași intervenții, o coronarografie urmată de o angioplastie. Acestor pacienți, Arcadia le oferă gratuit coronarografia, beneficiul fiind atât unul financiar, cât și unul medical.

Coronarografia este un pas obligatoriu de diagnostic pentru pacientul care suferă de o boală a arterelor coronare, indiferent dacă e vorba despre o angină pectorală (îngustarea arterelor coronare prin depunerea unor plăci de colesterol), sau de un infarct de miocard (închiderea completă a unei artere coronare din același motiv).

Concret, coronarografia este un examen radiologic în cursul căruia se vizualizează arterele coronare prin administrarea unei substanțe de contrast radioopace. Explorarea permite stabilirea tratamentului adecvat, iar în cele mai mult dintre cazuri acesta constă într-o angioplastie, adică dilatarea zonei îngustate și plasarea unuia sau mai multor stenturi pentru refacerea calibrului normal al arterelor coronare.

După stabilirea unui diagnostic corect coronarografic, se pune problema alegerii tipului de stent. Acesta este de fapt un tub ai cărui pereți sunt formați dintr-o plasă metalică, având rolul de a menține permeabilitatea arterelor coronare. Pe piață există astăzi două tipuri de stenturi: cele metalice tradiționale (BMS - bare metal stent) și cele active farmacologic (DES - drug eluting stent).
Întrucât stentul este un corp străin introdus în organism, poate apărea tendința de respingere a acestuia în prima perioadă după implantare, manifestată prin proliferarea celulelor normale ale organismului prin ochiurile plasei.
Ca o rezolvare a fenomenului, au fost inventate stenturile impregnate cu medicament, numite și stenturi farmacologic active (DES), ce au rolul de a împiedica reacția de proliferare a celulelor. Stenturile de tip DES sunt considerate mai bune, având o rată de reocluzie mult mai mică decât cele simple, dar sunt și mai scumpe. Deși există anumite afecțiuni ce impun utilizarea obligatorie a unui stent activ farmacologic, în marea majoritate a cazurilor alegerea unui tip sau altul de stent este o chestiune de opțiune a pacientului.

Indiferent de această alegere, angioplastia cu stent rămâne astăzi cea mai utilizată metodă de revascularizare și tratament în boala cardiacă ischemică și în accidentele coronariene de tipul infarctului de miocard. Iar rezultatele medicale și starea de confort a pacientului sunt optimizate atunci când coronarografia și angioplastia se realizează în cadrul unei singure intervenții.

„Există beneficii deopotrivă medicale și financiare dacă realizăm angioplastia în continuarea coronarografiei, în cadrul aceleiași intervenții. Conform principiilor clasice ale medicinii, orice diagnostic trebuie să fie urmat cât mai repede de tratament. Mai mult decât atât, dacă până la internare responsabilitatea față de sănătatea sa revine pacientului, odată cu vizita la medic acesta răspunde în egală măsură de vindecarea bolnavului. Din acest punct de vedere, este și pentru noi o mare ușurare să vedem pacienții rezolvați în cadrul unei singure intervenții.
De multe ori evoluția anginei pectorale este imprevizibilă, putându-se ajunge la infarct de miocard atunci când te aștepți mai puțin. Iar infarctul, în pofida tuturor progreselor medicinii actuale, este o boală cu mortalitate importantă. În plus, întârzierea tratamentului în angină conduce la pierderea contractilității unor zone mai mici sau mai mari din miocard, cu apariția sau agravarea insuficienței cardiace.
Toate aceste complicații pot fi prevenite prin efectuarea angioplastiei și plasarea stentului în aceeași intervenție cu coronarografia”
, arată dr. Dan Iliescu, coordonatorul Spitalului de Cardiologie Intervențională Arcadia.

În cazul în care coronarografia și angioplastia cu stent se realizează în cadrul unei singure intervenții, indiferent de tipul și numărul dispozitivelor implantate, pacienții Arcadia sunt scutiți de plata coronarografiei, acest important ajutor financiar fiind modul în care rețeaua Arcadia înțelege să faciliteze accesul bolnavilor cu afecțiuni cardiovasculare grave la serviciile medicale de care au nevoie și să îi sprijine în alegerea variantei optime de abordare și tratare a problemei lor de sănătate.

NOU! Ecografii transesofagiene la Arcadia

Prin recenta achiziționare a performantului ecograf Vivid S5 BT11 de la General Electric, medicii Arcadia pot recurge la efectuarea de ecografii transesofagiene ca metodă avansată de diagnostic cardiovascular, ori de câte ori starea pacientului sau patologia sa impun această soluție.

Ecografia transesofagiană este o tehnică de diagnostic larg răspândită în ziua de astăzi, având față de ecocardiografia transtoracică multiple avantaje în ceea ce privește evaluarea structurilor și a funcției cardiace, deoarece esofagul este mult mai aproape de inimă decât peretele toracic. Interpunerea plămânului (organ plin cu aer, ce împiedică propagarea ultrasunetelor), precum și a peretelui toracic fac dificilă uneori vizualizarea inimii, așa cum se întâmplă de exemplu la persoanele obeze. În plus, ecografia transesofagiană este unica metodă de a vizualiza cordul în timpul operațiilor cardiace și, de asemenea, are numeroase utilizări în compartimentele de urgență.

Cel mai frecvent, ecografia transesofagiană este utilizată pentru depistarea unor surse de embolii ce pot genera fie accidente vasculare cerebrale, fie infarcte acute în alte organe. Medicul poate examina cu mare precize vârful inimii, decelând prezența la acest nivel a unui anevrism, eventual și prezența unui tromb în interiorul lui. La nivelul atriului stâng, este singura metodă de a vizualiza urechiușa stângă, locul de predilecție în formarea trombilor generatori de embolii. Aorta ascendentă este o altă sursă de emboli. Ecografia transesofagiană poate vizualiza plăci de aterom la acest nivel sau chiar trombi apăruți pe aceste plăci.

În endocardita infecțioasă, ecografia transesofagiană reprezintă explorarea de elecție pentru identificarea vegetațiilor de pe valvele cardiace, precum și a unor complicații grave cum ar fi abcesele de inel, distrucțiile valvulare, prezența vegetațiilor pe sondele de stimulare electrică permanentă etc.
Vizualizarea foarte bună a arcului aortic permite diagnosticul în urgență a disecției de aortă sau a anevrismelor de aortă. Un diagnostic rapid al pacientului prin această tehnică poate duce la salvarea vieții acestuia, dat fiind faptul că în disecția de aortă ascendentă acută, mortalitatea este de 10%/oră.

Pentru pacienții cu insuficiență mitrală cu indicație operatorie, ecografia transesofagiană permite identificarea mecanismului regurgitării, ajutând în acest fel chirurgul în stabilirea metodei chirurgicale de reconstrucție valvulară. În timpul operației, explorarea certifică rezultatul valvuloplastiei sau evaluează proteza înainte ca toracele să fie închis, permițând efectuarea eventualelor corecții. Protezele mecanice sunt structuri ce împiedică trecerea ultrasunetelor, astfel că examinarea acestor pacienți prin ecografie transtoracică este foarte dificilă. Datorită poziției diferite a transductorului, ecografia transesofagiană nu prezintă acest neajuns.

Malformațiile congenitale cardiace sunt de asemenea mult mai corect identificate și cuantificate prin ecografie transesofagiană. Mici defecte ale septului interatrial cum ar fi foramen ovale permeabil sau anevrismul de sept atrial pot să scape cu ușurință ecografiei transtoracice. În timpul închiderii percutane a acestor defecte, ecografia transesofagiană reprezintă un control obligatoriu pentru cardiologul intervenționist.
Nu orice medic cardiolog poate efectua o ecografie transesofagiană. Prima condiție o reprezintă experiența acumulată în ecografia transtoracică. Apoi, se recomandă ca primele 100 de ecografii transesofagiene să fie făcute sub supravegherea unui cardiolog mai experimentat în această tehnică. Efectuarea a cel puțin 100 de astfel de explorări în fiecare an reprezintă de obicei o condiție necesară pentru menținerea competenței.

Ecografia transesofagiană este o tehnică fără mari riscuri, ușor de suportat de către pacient, indiferent de starea lui clinică, și care poate fi efectuată chiar și la pacienți intubați oro-traheal.
În vederea realizării ecografiei transesofagiene, pacientul trebuie să nu mănânce timp de 4 ore și să nu consume lichide timp de 2 ore înainte de explorare; de asemenea, după ecografie, pacientul trebuie să nu mănânce timp de 2 ore (se utilizează anestezia locală a faringelui) și să nu conducă mașina în următoarele 12 ore, din cauza sedării cu imidazolam.

Pentru pregătirea intervenției, medicul explică pacientului tehnica utilizată, desfășurarea practică a examenului și oferă toate indicațiile de conduită înainte și după ecografie. Anestezia faringiană se realizează cu xilină spray, iar sedarea cu imidazolam. De asemenea, se pot utiliza medicamente ce reduc secreția salivară. Pentru reducerea disconfortului pentru pacient, se recomandă utilizarea sondelor multiplane ce pot fi rotite în jurul structurilor de studiat, în acest fel evitând repetarea inutilă a examinării.

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou