Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0758 100 700

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Crezi că ai o problemă de auz?

Dr> Camelia AndreiDacă ai impresia că tu sau cineva cunoscut aveți o problemă cu diminuarea auzului, trebuie să știi că nu sunteți singuri. Dacă aveți această suspiciune de ceva vreme și totuși nu ați făcut nimic în această direcție, nu e nimic neobișnuit. În medie, unei persoane îi ia aproximativ 7 ani de la momentul în care sesizează că ar putea avea o problemă de auz și până la momentul în care efectiv caută o rezolvare sau un tratament.

Cum îmi dau seama că am o scădere a auzului?
 

Dacă răspunsul tău este afirmativ la majoritatea întrebărilor următoare, atunci există posibilitatea să ai o scădere de auz:

  • Rogi frecvent oamenii să repete ce au zis?
  • Ai probleme de înțelegere a discuțiilor care se poartă într-un grup?
  • Crezi că ceilalți „mormăie” mai degrabă decât vorbesc corect?
  • Nu înțelegi ce se vorbește în spatele tău?
  • Crești frecvent volumul la TV sau radio?
  • Ai dificultăți la înțelegerea vorbirii la telefon?
  • Ai dificultăți de auz la cinematograf?
  • Eviți mersul la petreceri zgomotoase sau la restaurant?

Gândește-te la aceste situații:

  • Te simți jenat să deschizi o discuție despre scăderea ta de auz?
  • Te retragi din activități pe care înainte le făceai cu plăcere de obicei pentru că nu te mai poți bucura pe deplin de acestea?
  • La job îți este teamă să menționezi problema ta de auz pentru că nu vrei ca șeful sau colegii să te considere mai puțin competent și astfel să îți pui în pericol locul de muncă?
  • Te prefaci că înțelegi ce anume se vorbește atunci când ești în locuri zgomotoase?
  • Te simți exclus din activitățile copiilor deoarece nu le auzi vocile subțiri și cu tonalitate ridicată?
  • Vacanțele cu familia sunt o corvoadă pentru că foarte mulți oameni vorbesc în același timp?

Acestea sunt reacții care pot duce la retragerea de la activități sociale, anxietate, pierderea încrederii în sine și chiar depresie!

„Pot sa aud, dar nu înțeleg...”
 

Pentru majoritatea adulților, instalarea și agravarea hipoacuziei (scăderii de auz) se întinde pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru scăderea auzului, de cele mai multe ori, se învinovățește stilul de vorbire al celuilalt. De exemplu se va spune de multe ori: „dacă oamenii nu ar mai mormăi, aș putea auzi!” sau „oamenii vorbeau mult mai clar când eram mai tânăr!”. În general, aceste persoane nu își dau seama de ceea ce nu aud, dar vor remarca că nu înțeleg vorbirea, în special vocile copiilor care au tonalități înalte, subțiri.

Familia sau prietenii sunt cei care vor observa primii că o persoană prezintă dificultate în auz.
Familia se va plânge de obicei că sunetul la Tv este dat foarte tare.
Persoana cu scădere de auz va avea dificultăți în a înțelege ce se vorbește dintr-o altă cameră.
Cel mai des, cei cu scădere de auz, se plâng că nu înțeleg vorbirea în locurile zgomotoase (restaurant, recepții, cine în familie, în mașină, în avion). Conversațiile în grupuri sunt în special dificile pentru aceste persoane, mai ales dacă se vorbește în același timp.

Scăderea auzului poate genera conflicte între persoana în cauză și membrii familiei, mai ales din cauza insistențelor familiei de a căuta tratament și a refuzului hipoacuzicului de a recunoaște realitatea.
Pentru copiii cu deficit de auz, situația este diferită. Părinții trebuie să fie atenți la dezvoltarea limbajului anormal sau întârziat al copilului. Alte indicii se pot regăsi în lipsa de atenție și obținerea rezultatelor slabe la școală.Din acest motiv, este necesar să se efectueze screening-uri auditive.

Cum se diagnostichează scăderea de auz?
 

În diagnosticarea hipoacuziei, medicul ORL-ist se bazează pe istoric, comportament și rezultatele investigațiilor clinice și paraclinice.

Există 3 tipuri de hipoacuzie:

  • hipoacuzia de transmisie – hipoacuzia este provocată de o problemă la nivelul conductului auditiv extern, timpan sau urechea medie cu cele 3 oase: ciocan, nicovală și scăriță;
  • hipoacuzia neurosenzorială – apare atunci când există o problemă de nerv auditiv sau de ureche internă;
  • hipoacuzia mixtă – apare atunci când există o combinație între hipoacuzia de transmisie și neurosenzorială.

Cauze de hipoacuzie de transmisie: malformații de ureche externă sau anumite structuri din urechea medie, lichid în urechea medie în urma răcelilor comune, infecții auriculare – otita medie, alergii, disfuncții ale trompelor lui Eustachio, perforații timpanale, tumori benigne, dop de ceară impactat, infecții de conduct auditiv extern, corpi străini în ureche, otoscleroza.

Cauze de hipoacuzie neurosenzorială: expunerea la sunete puternice, traume cranio-cerebrale, infecții virale, boli autoimune, antecedente de hipoacuzie în familie, înaintarea în vârstă, malformații de ureche internă, boala Meniere, otoscleroza, tumori.

Alte cauze de hipoacuzie:

  • hipoacuzia ereditară – deși, prin avansarea tehnologiei și a cercetărilor genetice, lucrurile s-ar putea schimba;
  • expunerea la zgomote puternice – această cauză poate fi evitată de cele mai multe ori. Expunerea prelungită la sunet puternic va produce hipoacuzie neurosenzorială;
  • medicamentele ototoxice  – toxice pentru ureche, pot induce scădere de auz, uneori însoțită de tinnitus (zgomote în urechi). Astfel, este o bună idee să întrebați medicul dacă există un astfel de efect advers la medicamentele prescrise și dacă există un substitut care să funcționeze la fel.

Semne de ototoxicitate, în ordinea frecvenței:

  • dezvoltă tinitus la una sau ambele urechi;
  • intensificarea tinitusului sau apariția unui nou zgomot în urechi;
  • presiune sau plenitudine auriculară care să nu fie provocată de o infecție;
  • pierdere de auz la o ureche neafectată sau aprofundarea hipoacuziei la una preexistentă;
  • apariția de vertij sau de amețeli care se agravează la mișcare și este sau nu însoțit de grețuri.

Unul din 5 adolescenți prezintă scădere de auz
 

Motivul poate fi portul prelungit de căști audio, cu muzica la volum mare. Există un studiu prezentat în Journal of the American Medical Association în 2010, care susține că ascultatul la căști audio interne a muzicii la volum crescut este probabil factorul principal de scădere de auz la adolescenți.

Dacă există o scădere de auz, sunt șanse crescute ca aceasta să progreseze odată cu înaintarea în vârstă. Scăderea auzului la adolescent poate să intervină în mod negativ în dezvoltarea socială și în educație. Părinții trebuie să monitorizeze volumul la care copii lor ascultă muzică. Regula principală în reglajul volumului la căștile audio interne e următoarea: dacă părintele aude sunetele din căști atunci când se afla lângă copil, atunci volumul muzicii este prea ridicat.

Muzicienii prezintă un risc crescut de hipoacuzie deoarece este jobul lor să audă sunetele, iar nivelul de zgomot poate ajunge și până la 135 dB. În această situație, este indicată folosirea dopurilor de urechi.

Cum să evităm agresiunile asupra auzului produse de zgomotele puternice
 

Urechile tale îți pot da semnale atunci când există o agresiune produsă de zgomot puternic:

  • simți că trebuie să ridici vocea pentru a putea fi înțeles atunci când stai lângă cineva și e zgomot puternic;
  • zgomotul e dureros pentru urechi;
  • dezvolți un țiuit sau un alt sunet în urechi chiar și temporar;
  • nu mai auzi cum auzeai în mod normal, chiar și la câteva ore după ce nu mai ești în mediul cu zgomot.

Cum ne protejam de zgomote puternice?
 

Blocăm zgomotul prin aplicarea de dopuri speciale pentru urechi.

Evităm zgomotul – punem mâinile peste urechi și ne îndepărtăm de zgomot.

Reducem volumul zgomotului dacă acest lucru este posibil.

Intensități sonore din mediul înconjurător


Dureros de zgomotos

150dB – artificii la înălțime mică

140dB – motor de avion

120dB – decolarea avionului, sirene

Extrem de zgomotos

110dB – volumul maxim al unor MP3 playere, drujba electrică 

106dB – tun de zăpadă, mașina de tuns iarba

100dB – drujba manuală sau pneumatică

90dB – metrou, motocicletă în mers

Foarte zgomotos

80 - 90dB – blender de bucătărie, uscător de păr, procesoare alimentare

70dB – trafic aglomerat, aspirator, alarmă de ceas

Zgomot moderat

60 dB – uscător de rufe, conversație obișnuită, mașină de spălat vase

50 dB – ploaie moderată

40 dB – o cameră în care este liniște

30 dB – o bibliotecă, vorbit în șoaptă

În cazul în care prezinți simptome de genul celor pe care le-am expus mai sus, este indicat să te programezi la un consult de specialitate.

Scăderea auzului este o problemă reală, cu care se confruntă în mod frecvent un număr mare de persoane. Această afecțiune este, de altfel, și în atenția Organizației Mondiale a Sănătății care, în fiecare an la data de 3 martie, marchează Ziua mondială privind protecția sănătății urechii și auzului. 

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou

Alte articole din aceeași categorie