Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0758 100 700

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Importanța activități fizice la persoanele vârstnice

Dr. Catalina GrigorasÎmbătrânirea poate fi definită ca un proces fiziologic alcătuit dintr-un ansamblu de modificări fiziologice durabile care survin după perioada maturității, excluzând modificările induse de boli. Îmbătrânirea are caracteristica de a fi progresivă, universală, inevitabilă și ireversibilă, deși, în prezent, este considerată flexibilă în anumite aspecte dacă se respectă un stil de viață activ și echilibrat.

Vârsta minimă a bătrâneții este de 65 ani, în timp ce vârsta maximă nu poate fi stabilită, ea reprezentând vârsta celui mai longeviv om de pe pământ, în fiecare moment. Clasificarea persoanelor în vârstă distinge:

  • între 65 (60) - 75 de ani, trecerea spre bătrânețe, sau perioada de vârstnic tânăr;
  • între 75 - 85 (90) de ani, perioada de vârstnic adult;
  • peste 85 (90) de ani, vârstnic bătrân sau perioada de longeviv.

Știința proceselor biologice, psihologice și sociologice care se asociază cu îmbătrânirea și care intervin la nivelul tuturor aparatelor și sistemelor organismului, poartă numele de gerontologie.  Specialitatea medicală care cercetează aspectele patologice ale îmbătrânirii se numește geriatrie, o medicină internă a vârstei înaintate, care integrează și aspectele psihice, funcționale și sociale, în îngrijirea acută și cronică, preventivă, de recuperare și terminală a pacienților geriatrici.

Creșterea numărului populației vârstnice este legată, în mare parte, de creșterea speranței de viață în ultimele 4 decade, cu aproximativ 2 ani/decadă sau 4-5 ore/zi. În 2010, aproape 8% din populația lumii avea peste 65 de ani, așteptându-se dublarea acestui procent în 2050. Acest trend este mai evident la subpopulația persoanelor de peste 80 ani, preconizată să depășească mai mult de dublul valorii în 2050, față de 2010 (4,1% de la 1,6%).

O vorbă veche spune că îmbătrânirea este inevitabilă, iar maturizarea opțională, atrăgând atenția asupra impactului stilului de viață (de exemplu fumatul, obezitatea, sedentarismul) în îmbătrânire. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a identificat inactivitatea fizică drept al patrulea factor de risc pentru mortalitatea globală, după hipertensiunea arterială, fumatul și nivelul crescut al glicemiei.

Efectuarea regulată de activități fizice la persoanele vârstnice – cea mai sedentară categorie de vârstă – este asociată cu rezultate pozitive pe când inactivitatea fizică a fost corelată cu mortalitatea de toate cauzele, declinul funcțional și creșterea riscului de a dezvolta boli cronice precum boala coronariană, hipertensiune arterială, accidentul vascular cerebral, sindromul metabolic, diabetul zaharat de tip 2, cancerul de sân și colon, tulburările cognitive, depresia, căderile, obezitatea, osteoporoza și sarcopenia.

Activitatea fizică este definită ca orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici care necesită consum de energie, iar exercițiul fizic reprezintă o formă de activitate fizică planificată și structurată, cu obiectivul de a crește sau de a menține condiția fizică. Dintre activitățile aerobice frecvent recomandate pacienților vârstnici se numără mersul, pedalatul la bicicleta staționară, mersul pe bandă, dansul și înotul.

Unele țări precum SUA, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii și Australia au dezvoltat ghiduri naționale de activitate fizică pentru adulții de peste 65 ani, care subliniază importanța recomandării activității fizice la aceste persoane și beneficiile obținute. Aceste ghiduri, bazate pe dovezi științifice actuale, recomandă ca adulții vârstnici ar trebui să acumuleze 2,5 ore de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână, în perioade a câte 10 minute.

Îmbătrânirea și modificările de compoziție corporală
 

Procesul de îmbătrânire al organismului induce modificări ale compoziției corporale (masa musculară + masa viscerală, masa osoasă, masa adipoasă), care predispun la creșterea fragilității. O dată cu înaintarea în vârstă, masa musculară este cea mai afectată de diminuarea activității fizice, de limitare a aportului alimentar și de schimbările hormonale și neurodegenerative. Masa viscerală, care înglobează toate organele vitale, nu are tendința de a se modifica cu vârsta. Se estimează că în intervalul 20 ani – 80 ani, o persoană pierde echivalentul a 45% din masa musculară iar, în opoziție, câștigă masă adipoasă, evoluând chiar către așa-numita obezitate sarcopenică.

Îmbătrânirea și forța musculară
 

Forța musculară atinge punctul culminant între vârstele de 20 ani și 30 ani, rămâne stabilă timp de 10-20 ani după care scade cu cate 12-15% la fiecare 10 ani. Diminuarea forței musculare la persoanele vârstnice este secundară micșorării masei musculare, fenomen denumit sarcopenie.  Mecanismul pierderii de masă musculară poate fi explicat prin dispariția proteinelor contractile (diminuarea fibrelor musculare) și prin modificarea proprietăților de contracție. Scăderea forței musculare la nivelul membrelor inferioare este asociată cu limitarea mobilității și creșterea riscului de căderi și fracturi osoase. Conform unor dovezi provenite dintr-un studiu Framingham, aproximativ 65% dintre femeile cu vârste cuprinse între 75 și 84 ani sunt incapabile să ridice o greutate de 4,5 kg sau să întreprindă treburi casnice uzuale.

O altă modificare de compoziție corporală care intervine la vârstnici este diminuarea masei și densității osoase. Acest fenomen rezultă din dezechilibrul între resorbția osoasă și formarea osoasă nouă care se produce în timpul proceselor de remodelare osoasă și care reprezintă cauza directă a fracturilor pe osteoporoză.

Tipuri de exerciții fizice pentru persoanele în vârstă
 

Exercițiile cardio-respiratorii, fie aerobice sau de rezistență, cresc frecvența cardiacă și respiratorie, necesitând aprovizionarea constantă în oxigen pentru a susține efortul (de exemplu jogging-ul, înotul, pedalarea). Aceste tipuri de exerciții ameliorează funcția cardio-vasculară și respiratorie fiind capabile de a încetini instalarea anumitor boli cronice. Este ideal de a realiza aceste activități cel puțin 30 minute zilnic, și de a crește volumul de muncă pentru menținerea intensității relative a exercițiului la un nivel care să permită ameliorarea și păstrarea beneficiilor asociate acestuia. De exemplu, pentru creșterea masei musculare, trebuie să se efectueze un efort fizic prin ridicarea repetată a unei greutăți egale cu 60% din valoarea greutății care poate fi ridicată fără repetare. La persoanele vârstnice, se recomandă practicarea exercițiilor de rezistență de cel puțin 2 ori pe săptămână. Menținerea unei forțe musculare bune reduce prevalența limitărilor funcționale, reprezentând, totodată, singura metodă de stopare și restaurare a sarcopeniei.

Alte exerciții de interes pentru persoanele geriatrice sunt exercițiile de balans/echilibru care ajută în prevenția căderilor, cele de stretching care mențin flexibilitatea și mobilitatea corpului, în special, a membrelor.

Efectele activității fizice asupra persoanelor în vârstă
 

Exercițiul fizic modulează direct fiziopatologia și diminua mortalitatea precoce prin accident cerebrovascular, hipertensiune arterială, boală coronariană, diabet și anumite tipuri de cancer. Totodată, el contribuie la controlul valorilor glicemice (prin ameliorarea sensibilității la insulină, până la 48 h după efortul fizic), previn obezitatea, reduc depresia și anxietatea, mențin mobilitatea și funcționalitatea articulațiilor (de exemplu la pacienții cu artrită), ameliorează durerea. În plus, crește calitatea vieții prin facilitarea socializării între persoane și îmbunătățește performanța la nivel cognitiv (de exemplu la pacienții cu maladie Alzheimer), stima de sine și igiena mentală.

În rândul persoanelor vârstnice, exercițiile fizice trebuie să fie individualizate pentru 3 categorii:

  • persoane cu stare bună de sănătate, în formă;
  • persoane cu capacități fizice limitate, cu patologii cronice dar independente;
  • persoane cu capacități fizice limitate și dependente de asistență.

La prima categorie, activitatea fizică moderată, aerobică sau de rezistență (de exemplu, dozată în ședințe de 30 minute/zi, 5 zile/săptămână) aduce beneficii importante asupra parametrilor cardiovasculari, musculo-scheletali și metabolici. Pentru a doua categorie, cea a persoanelor vârstnice cu boli cronice stabile (de exemplu, persoanele diabetice tip 2), opinia medicală este esențială pentru determinarea precauțiilor particulare de luat în calcul, în legătură cu activitățile fizice sigure de efectuat. Iar pentru ultimul grup, referitor la vârstnicii care suferă de comorbidități sau afecțiuni cronice severe, garanția unui program sigur și eficace de activitate fizică poate fi stabilită doar în cadrul unei echipe formată din medicii curanți și kinetoterapeuți.

În concluzie, exercițiile fizice sunt net benefice pentru persoanele vârstnice, fie aflate în plină sănătate, fie fragile. Acestea trebuie să fie personalizate ținând cont de preferințele individului, condiția medicală, aspectele sociale și psihologice. Regularizarea activității fizice le poate permite să rămână independenți și să aibă o bună calitate a vieții, perioade cât mai îndelungate. Potrivit studiilor efectuate de Evans și Campbell, „la persoanele vârstnice, nu există nicio intervenție farmacologică care ar putea să fie mai promițătoare pentru ameliorarea sănătății și pentru promovarea independenței decât exercițiul fizic.”

Pentru a vă putea trăi bucuriile fiecărei vârste, vă recomandăm să adoptați un stil de viață sănătos. Includeți și un control medical periodic. Aveți la dispoziție numărul de Call Center Arcadia – 0232 920.

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou

Alte articole din aceeași categorie

Calciul

Calciul este, deopotrivă, coșmarul nepoților și al bunicilor. Primii, hăituiți de amintirea porției obligatorii de brânză de vaci și de amenințarea „lipsei de calciu”. Cei din urmă, terorizați de perspectiva osteoporozei. Multă vreme am considerat că această analiză ...

citește mai departe