Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0757 202 000

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Intoleranța la gluten: permis și interzis în dietă

Boala celiacă (intoleranța la gluten) reprezintă o afecțiune cronică intestinală, mediată imun, caracterizată prin atrofie vilozitară (a pliurilor intestinului subțire) și malabsorbție. Manifestările clasice se regăsesc în diaree, steatoree, meteorism, flatulență, scădere ponderală, toate apărute ca urmare a expunerii mucoasei intestinale, genetic susceptibilă la contactul cu anumite proteine din dietă, generic denumite gluten, conținute în grâu, secară, orz. Ea răspunde prompt (ameliorare clinică rapidă, restaurarea lentă a morfologiei intestinale) la excluderea glutenului/cerealelor „toxice” (imunogenice) din dietă.

Boala celiacă reprezintă o afecțiune particulară ce combină o alergie alimentară cu o afecțiune autoimună, o intoleranță cronică la gluten.
Bola celiacă poate fi întâlnită atât la adulți, cât și la copii, fiind cea mai frecventă afecțiune indusă de nutriente la adult. Frecvența reală a bolii nu este cunoscută din cauza numeroaselor forme clinice blânde sau asimptomatice care rămân nediagnosticate.

De ce apare intoleranța la gluten?
 

Mecanismul declanșator al bolii este reprezentat de asocierea dintre: 

  • factorul de mediu – glutenul (autoantigenul = transglutaminaza tisulară);
  • factorul genetic – susceptibilitatea genetică se asociază cu prezența haplotipului HLA DR3-DQ2 (95%) sau DR4-DQ8;
  • factorul imunologic.

Cum se manifestă intoleranța la gluten?
 

Manifestările clince ale bolii celiace sunt complexe și variabile. Pacienții pot fi împărțiți în două categorii:

  • pacienți cu manifestări clasice (diaree, steatoree, meteorism, flatulență, declin ponderal, sechele nutriționale cauzate de malabsorbție, astenie);
  • pacienți fără diaree, cu manifestări subtile, nespecifice, atipice sau asimptomatici (> 50%). 

În cele mai multe cazuri, boala se manifestă pentru prima dată în copilărie, atunci când sunt introduse făinoasele în alimentație, la copil întâlnindu-se triada celiacă: creșterea în volum a abdomenului, scăderea ponderală, diareea.
Semnele care pot anunța debutul bolii celiace la copii sunt:

  • vărsături;
  • scădere ponderală semnificativă;
  • constipație sau diaree;
  • atrofie musculară.

Atunci când boala este descoperită târziu la copii, aceștia pot prezenta tulburări de creștere, anemie, tulburări de coagulare a sângelui.
În general, simptomele bolii celiace se ameliorează în timpul adolescenței dar pot să reapară deseori la adulții tineri, în al 3-lea și al 4-lea deceniu de viață. Din nefericire, în multe cazuri diagnosticul de boală celiacă se stabilește abia la vârsta adultă.

Manifestările extraintestinale ale bolii cuprind:

  • deficit ponderal;
  • anemie;
  • glosite – inflamații ale limbii;
  • stomatită aftoasă;
  • osteomalacie – afecțiune osoasă;
  • echimoze;
  • purpura – hemoragie la nivelul pielii sau al mucoaselor;
  • scăderea acuităţii vizuale;
  • miopatie.

Principalele semne și simptome la adulți sunt:

  • diaree;
  • flatulență;
  • scădere în greutate;
  • oboseală;
  • durere abdominală severă;
  • greață;
  • constipație;
  • vărsături;
  • anemie;
  • reflux gastroesofagian.

Diagnostic
 

Diagnosticul paraclinic include:

  • afirmarea sindromului de malabsorbţie – evidenţierea steatoreei (determinarea calitativă şi cantitativă a prezenței grăsimilor în scaun);
  • modificarea testelor de absorbţie intestinală;
  • examenul radioscopic al intestinului subţire;
  • modificări hematologice specifice;
  • biopsia intenstinală.

Tratament și recomandări dietetice
 

Regimul alimentar reprezintă soluţia terapeutică majoră a intoleranţei la gluten.
Tratamentul bolii celiace constă în dietă fără gluten și trebuie respectat toată viața. Cele trei cereale care conţin gluten sunt: grâul, orzul şi secara. Orice produs alimentar care conţine cel puţin una dintre acestea poate duce la declanşarea simptomelor specifice bolii celiace.

Alimentele interzise pacienților cu intoleranță la gluten sunt:

  • cereale/făină – grâu, orz, secară, făină de grâu, orz, secară, amidon de grâu, graham;
  • pâine preparată din faină de grâu, orz, secară;
  • paste făinoase din făină de grâu;
  • lapte şi derivate din lapte – preparate comerciale de lapte cu adaosuri, frişcă vegetală;
  • carne şi preparate din carne ce conţin făină de grâu, orz, secară sau derivate de gluten – unii cârnaţi, crenvuşti
  • brânză – preparate comerciale ce conţin brânză cu adaosuri sau care imită brânza;
  • fructe preparate pentru plăcintă, prăjituri;
  • legume în sos, legume preparate industrial;
  • grăsimi – sosuri pentru salate;
  • dulciuri și deserturi – cele mai multe preparate de cofetărie şi patiserie (torturi, prăjituri, biscuiţi, pateuri, plăcintă), budinci instant, deserturi congelate care conţin stabilizatori cu gluten, unele bomboane;
  • băuturi „instant” (ceai, cafea, cacao, băuturi din fructe) care sunt preparate cu aditivi, stabilizatori, emulsificatori; unele cafele cu arome, unele ceaiuri, berea, whisky, unele lichioruri preparate cu alcool din cereale; vodka distilată din cereale;
  • cele mai multe supe preparate comerciale;
  • alte alimente – oţet alb distilat, cele mai multe tipuri de piper alb, unele sosuri, arome naturale ce conţin alcool, ketchup, preparate din muştar.

Alimentele permise pacienților cu intoleranță la gluten sunt:

  • cereale/făină: porumb, amidon de porumb, mălai, cartofi, făină de cartofi, făină de amidon de cartofi, orez, făină de orez, soia, făină de soia, tapioca, amidon de tapioca;
  • pâine preparată doar din făină fără gluten;
  • paste făinoase fără gluten, paste din orez;
  • lapte (proaspăt, condensat, pudră), smântână, frişcă, iaurt;
  • carne proaspătă de porc, vită, oaie, carne de pasăre, peşte;
  • ouă;
  • preparate de carne ce nu conţin amidon sau derivate de gluten;
  • brânză proaspată de vacă, de oaie, telemea de vacă, cremă de brânză;
  • fructe proaspete, congelate, uscate, conservate, sucuri naturale din fructe;
  • legume proaspete, congelate, conservate, fasole uscată, linte, pastă de tomate, orez;
  • margarină, unt, ulei vegetal, nuci, maioneză pură preparată fără oţet alb distilat;
  • dulciuri și deserturi din preparate industriale fără gluten (prăjituri, biscuiţi, cozonaci, checuri); budinci, prăjituri preparate acasă din amidon de porumb, orez sau tapioca, şerbet şi îngheţată dacă nu conţin stabilizatori cu gluten, miere, nucă de cocos, dulceaţă, gem, unele bomboane;
  • suc de fructe, cafea, ceai, ciocolată caldă preparată cu pudră de cacaco, băuturi carbogazoase; vin și coniac fără conservanţi; rom, vodkă distilată din cartofi;
  • supe, ciorbe preparate acasă din ingrediente permise;
  • alte alimente: oţet din vin, orez; sare, piper negru sau roşu; plante aromatice, condimente, bicarbonat de sodiu, cacao pudră, praf de copt, cele mai multe tipuri de drojdie, arome dacă nu sunt preparate cu alcool.

Dacă simptomele îți sunt cunoscute, este important să faci o vizită medicului. Netratată, boala celiacă poate duce la numeroase complicații.
Boala celiacă are ca principal remediu dieta fără gluten. Este important, însă, să nu excluzi glutenul din alimentație până nu ești diagnosticat de medic cu acestă afecțiune.

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou