Boala cronică este definită ca o afecțiune de lungă durată, care nu dispare spontan și nu poate fi vindecată complet, având, de regulă, o evoluție lentă. Afecțiunile cronice și complicațiile acestora – mai ales cele cardiovasculare, diabetul, afecțiunile respiratorii sau bolile neoplazice – reprezintă cauza principală a mortalității în Europa.
Prevalența bolilor cronice a crescut și se înregistrează un trend ascendent, fiind implicați mai mulți factori, inclusiv faptul că s-a modificat speranța de viață, iar depistarea bolilor cronice s-a îmbunătățit în timp. Din acest motiv, la nivel mondial au fost implementate programe de management al bolilor cronice, în care prevenirea și diagnosticarea timpurie sunt esențiale pentru a reduce povara extinderii acestora.
Observațiile și dovezile științifice acumulate până în prezent au devenit suportul unui concept complex de prevenire a bolilor cronice, care susține diminuarea impactului sau anularea factorilor de risc implicați în apariția afecțiunilor sau care le complică evoluția. De interes practic sunt mai ales factorii modificabili, care pot fi atât caractere biologice (ex. – profilul lipidic, glicemia, tensiunea arterială), cât și unele particularități ale stilului de viață (fumatul, sedentarismul, alimentația incorectă, consumul excesiv de alcool, stresul psihosocial).
Diagnosticul și intervenția terapeutică presupun, de obicei, o echipă de specialiști. Ambele trebuie adaptate permanent, în funcție de stadiul bolii. Este necesară o monitorizare continuă pentru a asigura un control cât mai bun și pentru a preveni afectarea calității vieții. De aceea, managementul bolilor cronice implică și costuri ridicate, atât din partea pacienților, cât și din partea sistemelor de sănătate. Managementul unei boli cronice impune și implicarea și participarea efectivă a pacientului, care trebuie sa accepte diagnosticul și ideea că vindecarea nu este posibilă, dar, cu un control bun (prin administrarea corectă a tratamentului împreună cu modificarea stilului de viață), se poate crește speranța de viață și îmbunătății calitatea acesteia.
Unele boli cronice sunt amenințătoare de viață (ex. – infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral survenite pe o afectare cardiovasculară cunoscută sau nu anterior evenimentului acut). Altele pot persista în timp și necesită control periodic cu monitorizarea și adaptarea planului terapeutic pentru prevenirea agravării și a apariției complicațiilor (ex. – diabetul zaharat). Deși majoritatea bolilor cronice persistă de-a lungul vieții unei persoane, acestea nu sunt întotdeauna o cauză de deces (ex. – bolile osteoarticulare).
Multe dintre afecțiuni pot fi clasificate ca fiind cronice (de obicei afecțiunile cu o evoluție mai mare de 6 luni). Bolile cronice sunt caracterizate prin etiologie complexă, ce implică atât predispoziție genetică, cât și contribuția factorilor de mediu și a stilului de viață, perioade mai lungi de latență, cu o evoluție prelungită a bolii care determină în timp apariția complicațiilor cu afectare funcțională sau chiar a unui handicap locomotor.
Există mai multe afecțiuni care pot fi considerate cronice:
- bolile cardiovasculare: principala cauză de deces la nivel mondial (adoptarea unui stil de viață sănătos, cu nutriție adecvată, exercițiu fizic regulat controlând greutatea corporală, evitarea fumatului – pot duce la prevenirea sau controlul mai bun al acestor afecțiuni);
- diabetul zaharat: numărul persoanelor care suferă de această afecțiune este în continuă creștere, vorbindu-se chiar despre o pandemie de diabet. Este esențial diagnosticul precoce, astfel încât un control riguros și aplicarea modalităților adecvate de îngrijire să prevină apariția complicațiilor și afectarea calității vieții pacienților;
- depresia poate fi chiar o consecință a unei alte boli cronice, prin povara pe care aceasta o creează asupra bolnavului, ducând la o stare de tristețe permanentă, senzația de inutilitate, dificultatea de a se bucura de lucrurile care aduceau anterior plăcere; poate determina manifestări grave, cu halucinații și chiar tentative de suicid;
- obezitatea este una dintre bolile de nutriție care a atins proporții alarmante în multe țări, fiind asociată cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet zaharat, artroză, cât și unele tipuri de cancer;
- bolile osteoarticulare (artrozele, artritele, osteoporoza): principala cauză de dizabilitate la nivel mondial, dar prin exerciții fizice regulate și menținerea unei greutăți adecvate, se pot obține o serie de beneficii (ameliorarea durerilor, creșterea flexibilității, întărirea musculaturii din jurul articulațiilor);
- neoplaziile (cancerul) cu diverse localizări, reprezintă în prezent a doua cauză de mortalitate la nivel mondial. Depistarea precoce este esențială pentru un prognostic cât mai bun, de aceea controlul medical periodic, chiar și în aparentă stare de sănătate, este foarte important.
- bolile respiratorii cronice (astmul, bronșitele cronice) reprezintă o altă clasă de afecțiuni ce poate fi prevenită sau ameliorată prin controlul unor factori de risc (fumatul, poluarea atmosferică, mediul de lucru).
În loc de concluzii, putem afirma faptul că modul în care pacientul înțelege și își reprezintă mental diagnosticul de boală cronică și tratamentul este foarte important în ceea ce privește aderența la tratament. Important este și modului în care pacientul se adaptează la modificările stilului de viață pe care îl impun unele boli cronice. De aceea, este esențială crearea unei relații de tip echipă medicală-pacient, bazată pe respect reciproc, comunicare și informare permanentă, implicând activ și pacientul în deciziile terapeutice.
