Articole medicale

ORL
11.09.2018

Otomicoza (infecția urechii)

Dr. Camelia Andrei

Medic specialist ORL

Otomicoza (infecția urechii)

Intrăm în contact cu fungi în fiecare zi, dar în mod obișnuit aceștia nu cauzează probleme deosebite. Atunci când sistemul imunitar este slăbit sau, în special, dacă trăim într-un mediu umed, tropical sau dacă participăm la sporturi acvatice, o infecție fungică se poate produce.

Otomicoza este o infecție fungică a urechii externe. Această infecție poate produce inflamație, tegument uscat și o secreție auriculară fetidă (miros urât de la nivelul conductului auditiv extern).
Otomicoza poate produce hipoacuzie, dar și senzație de plenitudine auriculară.

Cauze și factori de risc
 

Otomicoza este o infecție cauzată de fungi, frecvent de Aspergillus sau Candida.

Principalii factori de risc sunt:

  • trauma locală produsă de bețișoarele auriculare sau de protezele auditive;
  • eczema sau problemele tegumentare cronice;
  • diabetul zaharat;
  • participarea la sporturi acvatice (înot sau surf);
  • înotul în apă contaminată;
  • lipsa de cerumen, care, în mod normal, oprește creșterea bacteriană sau fungică și oprește uscarea excesivă a conductului auditiv extern, producând descuamare și eczemă.

Care sunt simptomele otomicozei?
 

Simptomele obișnuite ale otomicozei cuprind:

  • hipoacuzie de transmisie;
  • senzație de plenitudine auriculară;
  • inflamația (înroșirea) urechii externe;
  • senzație de prurit (gâdilat) – cel mai comun semn care diferențiază infecția bacteriană de cea fungică;
  • durere;
  • acufene – zgomote în urechi;
  • secreție care curge de la nivelul urechii – albă, galbenă, gri sau verde.

Aceste simptome pot apărea uni sau bilateral în același timp.

Diagnostic și tratament
 

Simptomele otomicozei trebuie întotdeauna evaluate de un medic pentru a putea primi un diagnostic și un tratament corespunzător. Medicul va cerceta întreg istoricul medical pentru a afla dacă există factori de risc. Va face o examinare clinică cu otoscop/otomicroscop pentru a observa interiorul conductului auditiv și pentru a vizualiza timpanul. Poate fi prelevată și o probă din secreția auriculară pentru examen bacteriologic și fungic pentru a diferenția diagnosticul.

După confirmarea diagnosticului de otomicoză, este necesară realizarea toaletei auriculare, cu un instrumentar specific de aspirație. Toaleta locală va contribui la îndepărtarea resturilor și a posibilelor obstrucții ale conductului auditiv pentru a permite tratamentului local să acționeze mai bine. Apoi, urechea trebuie uscată foarte bine, pentru a evita proliferarea ulterioara a fungilor. Pacientul nu trebuie să încerce să realizeze toaleta auriculară la domiciliu cu bețișoare, pentru a nu înrăutăți starea locală.

În general, otomicozele se tratează cu picături auriculare cu antifungic. Studiile au descoperit că o cantitate relativ mică de clotrimazol la nivel auricular va duce la o rată mare de vindecare și prevenția recurențelor. Picăturile auriculare mai pot conține econazol, miconazol, amphotericina B. 

Se mai poate adăuga tratament local cu cremă antifungică precum și acetat de aluminium, acid salicilic, apă oxigenată pentru toaletă, alcool boricat.

Medicația orală este în general rezervată pentru infecțiile severe sau infecțiile care sunt dificil de tratat doar local – unele specii de fungi pot fi rezistente la acțiunea picăturilor auriculare. Medicația orală trebuie prescrisă cu atenție, mai ales în cazul persoanelor care suferă de afecțiuni hepatice. Antiinflamatorii sau antalgice pot fi folosite pentru a ameliora durerea.

Complicații
 

Deși destul de rar, pot apărea complicații. Această problemă poate deveni cronică dacă nu este tratată corespunzător sau dacă nu răspunde la tratament. Acest fapt poate să se întâmple și dacă pacientul continuă să se expună la apă contaminată cu fungi.

Otomicoza poate să se extindă și mai departe de urechea externă și să perforeze timpanul, chiar să ajungă, în rare cazuri, către urechea internă sau la baza craniului. Acest tip de infecție necesită tratament oral precum și management chirurgical. Această complicație este cel mai probabil să se întâmple la persoanele cu o imunitate foarte scăzută sau cu diabet zaharat.

Poate fi prevenită apariția otomicozei?
 

  • Nu curăța excesiv urechile! O cantitate mică de ceară în conductele auditive are un efect natural antifungic.
  • Usucă bine urechile după baie sau înot.
  • Dacă ai în antecedente infecții otice (bacteriene sau fungice) este recomandat să folosești dopuri de urechi la înot.
  • Poți folosi uscătorul de păr pentru a usca urechile, dar ținut departe de ureche și la cea mai mică intensitate posibilă, pentru a evita arsurile tegumentelor.
  • Scărpinarea în ureche poate să lezeze tegumentul și să contribuie la extinderea infecției fungice.
  • Aplicarea de dopuri de vată în urechi nu este recomandată.

În general, otomicoza nu este periculoasă și se poate trata relativ ușor, cu tratament antifungic.
Otomicoza poate deveni cronică dacă nu răspunde la tratament, daca sistemul imunitar este slăbit, în cazul prezenței diabetului zaharat sau a unei probleme cronice a tegumentelor (eczema).
Putem evita apariția otomicozei prin menținerea urechilor uscate și evitarea surselor de apă contaminată cu fungi.