Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0758 100 700

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Sforăitul și apneea de somn – soluții moderne de tratament

Sforăitul reprezintă sunetul răgușit sau dur ce apare în timpul somnului din cauza vibrației excesive a palatului moale, în special a luetei („omulețul”). Este o tulburare comună, ce afectează 30% din populația adultă. După vârsta de 45 de ani, procentul crește la 50% dintre bărbați și 30% dintre femei.

Sforăitul poate avea pe termen lung consecințe medicale și sociale importante și poate indica uneori prezența unei probleme serioase de sănătate.  
Pe lângă zgomotul binecunoscut, sforăitul este însoțit și de alte manifestări: gât uscat, bătăi neregulate ale inimii, senzația de lipsă de aer în timpul somnului, creșterea tensiunii arteriale, somnolență excesivă în timpul zilei și dificultăți de concentrare ca urmare a privării de somn.

De asemenea, partenerii persoanei care sforăie sau alte persoane din casă pot suferi de lipsa cronică a somnului, fapt ce conduce la oboseală pe parcursul zilei, stări de rău și nu în ultimul rând, lipsa de armonie în familie.

Gradele sforăitului:

  • sforăitul ocazional – apare pe fondul poziției de somn, consumului de alcool și al oboselii.
  • sforăitul habitual (regulat) -  este în relație cu rezistența crescută pe căile respiratorii superioare (nas și gură) sau cu sindromul de apnee în somn (OSA) ușor.
  • sforăitul sever - în relație cu lipsa acută de aer în timpul somnului sau cu sindromul de apnee în somn moderat/sever.

Ce este apneea de somn?

Sindromul de apnee de somn (OSA) face parte, împreună cu sforăitul, din categoria tulburărilor de respirație ale somnului și este caracterizată de episoade cu hipoxie, stres cardiovascular și întreruperi ale somnului.

Netratat, sindromul de apnee de somn, independent de alți factori, se manifestă în principal prin somnolența diurnă excesivă și poate determina hipertensiune arterială cu incidente cardiovasculare și apariția unor accidente vasculare cerebrale.

Sindromul de apnee de somn are trei grade:

  • ușor – între 5 – 15 episoade apnee/oră;
  • moderat – între 15 – 30 episoade apnee/oră;
  • sever – peste 30 episoade apnee/oră.
     

Diagnosticul apneei de somn se suspicionează prin utilizarea unor chestionare de autoevaluare (scorului obținut cu ajutorul scalei Epworth, chestionarul Stop-Bang etc) și este confirmat prin efectuarea unui studiu de somn (polisomnografie sau poligrafie).

Cauzele sforăitului și ale apneei de somn

Sforăitul și apneea de somn pot să apară pe fondul unor factori multipli:

a) Sexul masculin

b) Obstrucția nazală – senzația de respirație dificilă pe nas.

Poate fi ușoară/moderată sau severă și poate afecta una sau ambele fose nazale. Cel mai frecvent, obstrucția nazală este bilaterală. Cauzele cele mai frecvente de obstructie nazală în relație cu sforăitul sunt:
 

 - Hipertrofia (mărirea în volum) a cornetelor nazale

Apare pe fondul unei rinite cronice, fie ea de cauză alergică, nonalergică sau medicamentoasă (dependența de picături nazale). Cea mai frecventă cauză pe plan mondial o reprezintă rinita alergică. Congestia nazală cronică ce nu cedează la tratament medical are acum o alternativă de tratament minim invaziv – turbinoplastia cu radiofrecvență.

  - Deviația de sept nazal

Cauză freventă de obstrucție nazală; presupune o deviere anormală a septului cartilaginos și/sau osos. Necesită adesea tratament chirurgical, în funcție de gradul de deviere a septului nazal evaluat endoscopic și de simptomele relatate de pacient. Tratamentul este modern, minim invaziv, fără a necesita pansamente intranazale dureroase – septoplastia sub control endoscopic.

-  Vegetațiile adenoide - “Polipii nazali“ ai copiilor

Acestea sunt o cauză relativ frecventă de obstrucție nazală bilaterală, în special la copii. Se tratează chirurgical – adenoidectomie sub control endoscopic. O atenție sporită trebuie acordată copiilor care sforăie și au probleme respiratorii în somn, deoarece, prin dezvoltarea deficitară a structurilor faciale, reprezintă viitori pacienți ce vor avea apnee de somn la vârsta adultă.

c) Alte boli rinosinusale

Examenul endoscopic nazal, împreună cu investigațiile imagistice (CT sau IRM) pot evidenția și alte patologii rinosinusale: sinuzite, polipoze nazale, formațiuni tumorale sau diferite variante anatomice ale structurilor intranazale.

d) Anatomia cavității bucale

Colapsul palatului moale sau o alungire a luetei pot determina o îngustare a căii respiratorii superioare, cu apariția unui flux de aer turbulent. Amigdalele palatine sau baza limbii mărite de volum pot crea de asemenea un blocaj respirator superior.

e) Excesul în greutate

Grăsimea depusă la nivelul gâtului poate îngusta calea respiratorie superioară, determinând un efort suplimentar pentru a respira.

d) Consumul de alcool înainte de somn

Acesta determină o relaxare exagerată a musculaturii gâtului.

Când trebuie să vă adresați medicului?

Sforăitul frecvent poate fi mai mult decât o simplă bătaie de cap. Studii recente au evidențiat faptul că acesta, cu sau fără apariția sindromului de apnee de somn, poate crește riscul de hipertensiune arterială sau accident vascular cerebral.

Consultați urgent un medic ORL specializat in diagnosticul și tratamentul patologiilor asociate somnului dacă sforăitul dvs. este puternic și vă deranjează partenerul, dacă sforăitul vă trezește prin episoade repetate de sufocare (lipsă acută de aer), dacă va simțiți mereu obosit, somnolent!

În cazul în care copilul dvs. sforăie, consultați un medic ORL și un specialist pediatru. Sforăitul la copil este determinat de mărirea în volum a amigdalelor palatine și mai frecvent a celei faringiene (polipi). Examinarea endoscopică, urmată de un tratament adecvat, va avea un efect pozitiv asupra somnului copilului dvs.!

Diagnosticul și tratamentul sforăitului și apneei de somn

Sforăitul ușor sau ocazional nu consituie o problemă medicală, acesta putând fi atenuat prin modificări ușoare ale stilului de viață și al obiceiurilor individuale: evitarea alcoolului sau fumatului inainte de culcare, reducerea greutății corporale prin sport și dietă, schimbarea poziției de somn.
 

Sforăitul habitual sau cel asociat cu fenomene de apnee în somn impune prezentarea de urgență la medic. În funcție de acuzele pacientului și modificările evidențiate, se va recomanda un test de somn – poligrafie sau polisomnografie - care pune diagnosticul de certitudine de apnee în somn.

Tratamentul apneei de somn medii și severe este reprezentat de ventilația cu presiune pozitivă continuă nocturnă (CPAP), sub îndrumarea medicului pneumolog specializat în patologie de somn. Pacienții care nu tolerează acest tratament, din diferite motive, au acum posibilitatea de a efectua un tratament chirurgical modern, personalizat, care, în funcție de modificările identificate, poate ameliora și în unele cazuri chiar vindeca apneea de somn.

Elementul cel mai important pentru un tratament eficient al sforăitului și apneei de somn este identificarea cauzei cu impactul cel mai mare asupra acestei patologii.

Consultul ORL evidențiază eventualele cauze obstructive nazale, aspectul și dimensiunile faringelui și a structurilor de la nivelul acestora. Se efectuează examnul fibroscopic nazal, care pune mai bine în evidența cavitatea nazală, iar prin manevre de provocare specifice, se identifică zona de colaps a faringelui.

O investigație foarte modernă este reprezentată de endoscopia de somn (DISE), prin care, în cadrul unui somn artificial indus medicamentos, cât mai apropiat de somnul fiziologic, se realizează o examinare fibroscopică a căilor aeriene superioare. Astfel se realizează identificarea cât mai exactă a locului de colaps al acestora și ținta principală a tratamentului.

La Arcadia, se pot aborda terapeutic cele mai multe dintre cauzele sforăitului și apneei de somn.

a) Dezobstrucția nazală se poate realiza prin tratament medical și/sau chirurgical, în funcție de patologia care o determină.
b) Hipertrofia țesutului de la nivelul amigdalelor palatine și de la nivelul bazei limbii se poate trata modern, minim invaziv, prin radiofrecvență.
c) Excesul de greutate – managementul greutății printr-un stil alimentar adecvat poate fi realizat în cadrul specialității Diabet, Nutriție și Boli metabolice

d) Tratamentul colapsului de la nivelul faringelui reprezintă elementul de noutate în România, la care ne vom referi în continuare. Se realizează prin proceduri de palatoplastie anterioară și antero-laterală cu ajutorul unor fire de sutură speciale, autostatice (barbed suture – fir de sutură „ghimpat, zimtat").

Acestea îmbină tehnologia unui material lent absorbabil cu un design al firului crestat în direcția de trecere și care, după ce s-a parcurs un anumit țesut, se fixează în poziția dorită fără a mai fi nevoie de noduri. Firul rămâne complet îngropat în țesuturile pe care trebuie să le fixeze.

Resorbția lentă a firului, în 2 - 3 luni, creează pe traiectul acestuia niște zone de fibroză controlată care rigidizează vălul palatin și faringele în direcția dorită.

 Această tehnică modernă a plecat de la necesitatea dezvoltării unor tehnici noi de tratament, având în vedere că tehnicile clasice (respectiv secționarea luetei, a vălului palatin, a amigdalelor palatine, precum și uvulopalatofaringoplastia), nu au dat rezultatele așteptate, având de asemenea un grad ridicat de efecte adverse postoperatorii -  imediate și pe termen lung.

„Secretul” acestei tehnici este reprezentat de faptul că ancorarea țesuturilor moi de la nivelul faringelui se face la elemente osoase și fibroase și nu la alte țesuturi moi, cum se făcea în tehnicile precedente. Astfel se asigură o rigidizare eficientă a faringelui și o stabilitate în timp a rezultatelor.


Tratamentul chirurgical se efectuează sub anestezie generală în cadrul unei singure zile de spitalizare. Postoperator, pacientul va resimți durere moderată la nivelul zonei operate, durere care va fi combătută cu antiinflamatorii și antalgice și se va diminua până la dispariție într-un interval de 7 - 10 zile.

La aceste tehnici de rigidizare a farigelui se pot asocia alte proceduri necesare tratamentului sforăitului și apneei de somn, precum tratamentul deviației de sept, rinitei cronice etc.

Un alt element de noutate este reprezentat de posibilitatea realizării dezobstrucției nazale (tratamentul deviație de sept) fără a mai fi necesar acel pansament intranazal postoperator, atât de temut de toți pacienții care necesită această procedură. Astfel, confortul postoperator este maxim, nasul fiind deblocat imediat după intervenție.

Rezultatul acestor tehnici este spectaculos pentru pacienții cu sforăit și apnee de somn.
Pentru cei cu sforăit și apnee de somn ușoară se obține remisia completă, iar pentru cei cu apnee moderată și severă se realizează retrogradarea în clase de apnee mai puțin severă, cu complianță mai bună la tratamentul cu presiune pozitivă și creșterea semnificativă a calității vieții.

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou

Alte articole din aceeași categorie