Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0757 202 000

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Splenomegalia

Dr. Cristina Ștefana SzaboSplina este cel mai mare organ limfatic al organismului, având rol important în captarea globulelor roșii îmbătrânite sau defecte din circulație și în răspunsul imun umoral specific împotriva bacteriilor, sintetizând anticorpi și limfocite T (celulele sistemului imunitar a căror maturare se face în timus).

În repaus, splina stochează până la 1/3 din trombocitele totale și un număr important de macrofage (celule sanguine cu rol în apărarea contra infecțiilor), care sunt mobilizate în caz de sângerare sau infecție. Splina normală are circa 12 cm lungime și 7cm lățime.

Cauzele splenomegaliei
 

Situată în hipocondrul stâng (cadranul abdominal superior stâng-sub rebordul costal), splina nu este palpabilă decât atunci când este mărită. Frecvent, este palpabilă atunci când și-a dublat dimensiunea, motiv pentru care explorarea imagistică este mai sensibilă în descoperirea splenomegaliilor ușoare.

Mărirea în volum a splinei este denumită splenomegalie.

Cauzele splenomegaliei pot fi multiple, putând fi descrise 3 mecanisme de producere:

  • hipertrofie datorită funcției exagerate a splinei (anemii hemolitice precum sferocitoza);
  • congestie vasculară pasivă cauzată de sindromul de hipertensiune portală (care apare cel mai frecvent în ciroza hepatică, dar și în tromboza sau compresiunea portală, obstrucția venei splenice, cavernom portal, insuficiența cardiacă cronică);
  • infiltrație -aici se disting cauze infecțioase (mononucleoza infecțioasă, CMV, hepatita virală, tuberculoză), boli limfo și mieloproliferative (boala Hodkin, limfoame, leucemii), tezaurismoze (glicogenoze, boala Gaucher, amiloidoza) sau infiltrații tumorale (chist hidatic, sarcoame, hemangioame).

Diagnosticare și tratament
 

Splenomegalia poate fi evidențiată clinic, palpatoriu, în funcție de aceasta se descriu 6 grade de splenomegalie - de la splina palpabilă la nivelul rebordului costal până la splina ce depășește linia orizontală dintre ombilic și simfiza pubiană (articulația care unește cele două oase pubiene prin intermediul unor ligamente).

Ecografic pot fi indentificate:

  • splenomegalia ușoară - până la 13-14cm;
  • moderată - 15-16 cm;
  • importantă - peste aceste dimensiuni.

Tabloul clinic al splenomegaliei este cel mai frecvent determinat de afecțiunea hepatică sau hematologică de bază. Astfel, poate produce senzație de greutate în hipocondrul stâng și de sațietate precoce datorită compresiunii stomacului.

  • În ciroză, pot apărea icter sclero-tegumentar, ascita, circulație venoasă colaterală abdominală, gingivoragii, epistaxis, steluțe vasculare, eritem palmar etc.
  • În boli hematologice, pot apărea anemie, astenie fizică, febră.

Paraclinic, cea mai sigură și rapidă metodă de detectare a splenomegaliei o reprezintă ecografia abdominală.

CT-ul și RMN-ul oferă determinări mai precise ale splinei. Au avantajul unei aprecieri mai bune a structurii splinei și evaluează concomitent manifestările afecțiunii de bază (ex. limfadenopatii asociate în bolile hematologice sau semne de hipertensiune portală în ciroza hepatică).

Odată constatată splenomegalia, se continuă explorările de identificare a cauzei acesteia. Printre evaluările de bază se numără hemoleucograma cu reticulocite, examenul hepatic complet, ecografia abdominală, explorări care, împreună cu anamneza și examenul clinic, ne direcționează către o supoziție de diagnostic. Ulterior se continuă cu examinări specifice în funcție de cauza presupusă (mielogramă, biopsie osteomedulară, biologie moleculară, biopsii diverse etc).

Tratamentul splenomegaliei este direcționat cauzei acesteia (scăderea sindromului de hipertensiune portală în ciroza hepatică, chimioterapie în leucemie). Splenectomia se efectuează rar în scop diagnostic putând fi recomandată în scop curativ, atunci când citopenia (frecvent trombocitele foarte scăzute) secundară funcției exagerate a splinei nu poate fi controlată prin metode medicamentoase sau pentru controlul simptomatologiei într-o splenomegalie masivă.

Pentru programarea unui consult medical sau pentru mai multe informații, aveți la dispoziție numărul 0232 920 Call Center Arcadia.

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou