Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0757 202 000

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Colesterolul crescut și afecțiunile asociate

Dr, Gabriela GrigorasDislipidemiile („colesterolul crescut”) reprezintă tulburări ale metabolismului lipidelor (grăsimilor) cu modificarea nivelului acestora în sânge.
Dislipidemiile au o frecvență mare și un impact deosebit pentru sănătatea publică, reprezentând factori majori pentru boala cardiovasculară aterosclerotică, cauză importantă de morbiditate și mortalitate la ora actuală, în lume. Sunt diagnosticate frecvent în populația occidentală – aproximativ 95% dintre persoane având hipercolesterolemie – comparativ cu țările în curs de dezvoltare.
Dintre cele mai importante afecțiuni asociate cu prezența dislipidemiilor se remarcă boala arterială coronariană, accidentul vascular cerebral și boala arterială periferică. De asemenea, valori crescute ale colesterolului au fost legate și de prezența diabetului zaharat și a hipertensiunii arteriale. În toate cazurile, cauza subiacentă a apariției acestor afecțiuni cardiovasculare este reprezentată de depunerea colesterolului sub formă de plăci ateromatoase la nivelul arterelor din întregul corp.
Pentru a preveni apariția acestora, este necesară efectuarea unei evaluări periodice de către un medic specialist și urmarea unui regim igieno-terapeutic adecvat pentru a normaliza nivelul de colesterol și a reduce riscul de a dezvolta aceste afecțiuni.

Screeningul dislipidemiei este indicat în mai multe situații:

  • când se dorește evaluarea factorilor de risc cardiovascular, mai ales la persoanele de gen masculin după 40 ani sau de gen feminin peste 50 ani sau postmenopauză;
  • la pacienți care au afecțiuni clinice care asociază un risc cardiovascular crescut;
  • la pacienți care au manifestări clinice de boală cardiovasculară.

Lipidele dozate uzual sunt reprezentate de colesterolul total, HDL-colesterol (colesterolul „bun”), LDL-colesterol (colesterolul „rău”) și trigliceride. În cazul pacienților cu risc cardiovascular înalt sau istoric familial de boală cardiovasculară la vârste tinere, se pot doza suplimentar lipoproteina a și apoB.

Dislipidemiile se pot clasifica în hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii și dislipidemii mixte. Dislipidemia aterogenă se caracterizează printr-un nivel crescut de trigliceride și LDL colesterol și un nivel scăzut de HDL-colesterol. LDL-colesterololul reprezintă fracțiunea cu cel mai mare potențial aterogen, de aceea normalizarea nivelului din sânge trebuie să reprezinte principala țintă a dietei și a tratamentului. HDL-colesterolul este considerat fracțiunea protectoare, cu proprietăți anti-aterogene, nivele sub 40mg/dl la bărbați și sub 48 mg/dl la femei fiind asociate unui risc cardiovascular crescut.

De ce apar dislipidemiile?
 

Etiologia dislipidemiilor poate fi genetică sau secundara altor afectiuni.
Dislipidemiile genetice apar ca urmare a unor defecte la nivelul genelor implicate în sinteza apoproteinelor sau la nivelul genelor care sintetizează enzimele implicate în hidroliza grăsimilor (lipoproteinlipaza, lipaza hepatică). În funcție de modul de transmitere, acestea pot fi: autosomal dominante (doar unul dintre părinți prezintă defectul genetic) și autosomal recesive (ambii părinți prezintă defectul genetic).

Dislipidemiile secundare sunt asociate cu o varietate de afecțiuni precum:

  • obezitatea (excesul alimentar și sedentarismul duc la creșterea masei de țesut adipos și creșterea rezistenței la insulină, determinând o producție în exces de acizi grași liberi, ulterior cu creșterea valorilor de LDL și VLDL - colesterol);
  • diabetul zaharat determină modificări ale metabolismului lipoproteinelor prin hiperglicemie și hiperinsulinemie la persoanele cu rezistență la insulină;
  • afecțiunile hepatice pot cauza atât creșterea nivelelor de lipoproteine, prin scăderea clearence-ului acestora, cât și scăderea lor, prin afectarea capacității de biosinteză a apoproteinelor;
  • afecțiunile tiroidiene, în special hipotiroidia, se asociază cu nivele crescute de LDL-colesterol, prin scaderea clearence-ului hepatic;
  • alte afecțiuni endocrine, precum sindromul Cushing – se caracterizează prin valori crescute ale hormonilor glucocorticoizi ce determină creșteri ale VLDL, LDL, trigliceridelor;
  • afecțiunile renale (sindromul nefrotic, insuficiența renală cronică) se asociază cu hipertrigliceridemie și hipercolesterolemie.

Alți factori asociați cu dislipidemiile sunt reprezentați de:

  • dietele bogate în grăsimi saturate (carne grasă, brânzeturi fermentate, produse de cofetărie sau patiserie, produse zaharoase, prăjeli) produc dislipidemii;
  • hormonii estrogenii cresc sinteza de VLDL si HDL-colesterol;
  • consumul excesiv de alcool inhibă oxidarea acizilor grași liberi și crește nivelul de trigliceride;
  • medicamentele modifică nivelurile de colesterol (diuretice tiazidice, betablocante, glucocorticoizi, estrogeni, progestative ciclosporina, antiretrovirale);
  • stresul, anxietatea, fumatul.

Dislipidemiile: metode de diagnostic
 

Diagnosticul dislipidemiei cuprinde o evaluare clinico – paraclinică:

  • istoricul medical oferă informații pentru identificarea unor factori asociați dislipidemiilor: obezitatea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul;
  • examenul clinic: se pot evidenția xantelasme (leziuni plane, de culoare galbuie, localizate la nivelul pleoapelor) sau xantoame (leziuni localizate la nivelul articulațiilor, genunchi, coate);
  • examenul de laborator arată niveluri modificate ale colesterolului total, HDL-colesterolului, LDL-colesterolului, trigliceridelor și permite evaluarea unor cauze secundare prin efectuarea unor analize suplimentare: glicemie, uree, creatinina, hormoni tiroidieni, transaminaze.

Istoricul familial de dislipidemie, prezența xantoamele, xantelasmele, valori foarte mari pentru LDL-colesterol sau trigliceride (peste 1000mg/dl) orientează, de obicei, spre o cauză genetică a dislipidemiilor.

Dintre consecințele dislipidemiilor se remarcă:

  • ateroscleroza, factor de risc pentru boala cardiovasculară și cerebrovasculară, cu risc de evenimente vasculare majore (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral) și boala vasculară periferică;
  • pancreatita acută (în cazul hipertrigliceridemiei).

Tratamentul dislipidemiilor
 

Obiectivul tratamentului dislipidemiilor este reprezentat de scăderea nivelurilor de colesterol, LDL-colesterol, trigliceride și cresterea HDL-colesterolului, reducând astfel riscul de boală cardiovasculară.

Regimul igieno-dietetic:

  • reducerea consumului de grăsimi saturate și polinesaturate, alimente de tip fast food, dulciuri hiperconcentrate, băuturi răcoritoare care au un conținut caloric crescut, alcool în exces;
  • creșterea consumul de fibre care împiedică absorbția zaharurilor;
  • folosirea suplimentelor antioxidante (vitamina C, vitamina E) și creșterea consumului de vegetale și fructe pentru prevenirea aterosclerozei.
  • menținerea unui indice de masă corporală la valori normale, activitatea fizică regulată;
  • scăderea greutății corporale (la pacienții cu suprapondere și obezitate) reduce nivelurile de trigliceride și crește HDL-colesterolul;
  • educația copiilor pentru un stil de viață sănătos (în familie, la gradiniță, la școală);
  • evitarea fumatului.

Terapia medicamentoasă are ca obiectiv atingerea unor valori țintă care se stabilesc în funcție de factorii de risc individuali. Tratamentul se inițiază după o evaluare medicală complexă pentru stabilirea riscului cardiovascular și a patologiei asociate și necesită monitorizare periodică. În ceea ce privește dislipidemia familială, uneori, aceasta nu răspunde la medicația uzuală și poate necesita asocieri de hipolipemiante.
Tratamentul farmacologic cuprinde mai multe clase de medicamente.
Statinele – medicația de primă linie; inhibă enzimele care controlează biosinteza colesterolului endogen; au efecte pleiotrope: antiinflamatorii, antioxidnate, antitrombotice și de stabilizare a plăcilor de aterom; pot produce reacții adverse de tip creșteri ale transaminazelor, mialgii, artralgii. Sunt indicate atât în prevenția primară, la pacienți cu vârsta < sau egală cu 75 ani, cu risc cardiovascular intermediar și înalt, diabetici sau cu LDL colesterol > 190mg/dl, cât și în prevenția secundară la pacienți cu ateroscleroză clinic manifestă.
Fibrații sunt utilizați pentru tratamentul hipertrigliceridemiei; pot determina mialgii, dispepsii, creșteri ale transaminazelor.

Pot fi recomandați inhibitori ai absorbției intestinale a colesterolului și a scăderii livrării acestuia spre ficat, acizi grași omega 3 polinesaturați pentru scăderea nivelului de trigliceridelor. Se găsesc în concentrații mari în pește, se asociază cu antioxidanti de tip vitamina C.
În același timp, se inițiază tratamentul cauzelor secundare asociate.

Dislipidemiile reprezintă afecțiuni complexe, având atât cauze genetice, cât și dobândite (stil de viață inadecvat sau alte afecțiuni ce predispun la dislipidemii) și constituie un important factor de risc pentru boala cardiovasculară. Pot fi prevenite, diagnosticul se realizează prin metodele de screening existente, iar tratamentul este individualizat, funcție de caz, și presupune măsuri nonfarmacologice și tratament medicamentos. Modificarea dietei, a stilului de viață și instituirea precoce a tratamentului îmbunătățesc semnificativ prognosticul.

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou