Articole medicale

25.04.2016

Electroencefalografia (EEG)

Dr. Alina Andreea Iacobescu

Medic specialist Neurologie

Descriere-electroencefalografieElectroencefalografia (EEG) reprezintă o metodă de explorare a activității electrice a creierului. Celulele nervoase (neuronii) comunică între ele prin impulsuri electrice; EEG-ul este utilizat pentru a detecta modificări asociate acestei activități. Cu ajutorul unor electrozi plasați pe scalp (mici discuri metalice), undele cerebrale rezultate din activitatea neuronilor sunt amplificate și apar sub forma unui grafic pe calculator, permițând stocarea înregistrării și printarea pe hârtie a traseului.

Grație mijloacelor moderne introduse în domeniu, electroencefalografia este una din cele mai actuale și complexe tehnici de explorare a creierului, cu o largă aplicabilitate în neurologie, psihiatrie, terapie intensivă, neurochirurgie și neurofiziologie.

Indicațiile electroencefalografiei (EEG):

  • este principalul test de diagnostic al epilepsiei / crizelor epileptice și este folosită inclusiv pentru monitorizarea efectelor medicației antiepileptice;
  • evaluarea intoxicației medicamentoase;
  • evaluarea leziunilor cerebrale - atac vascular cerebral (AVC), tumorilor, traumatismelor;
  • evaluarea tulburărilorde memorie,demențelor, psihozelor;
  • monitorizarea stării de vigilență, a comei și a morții cerebrale;
  • monitorizarea fluxului sangvin cerebral în timpul unei proceduri chirurgicale;
  • depistarea unor inflamațiilor ale creierului: encefalite, meningoencefalite;
  • controlează profunzimea anesteziei;
  • studiază fiziologia somnului șitulburările de somn;
  • oferă asistență în chirurgia epilepsiei (excizia focarului epileptic).

Procedura de electroencefalografie (EEG) este complet neinvazivă, putând fi aplicată în mod repetat la adulți și copii sănătoși sau bolnavi (fără restricție de vârstă), fără a prezenta vreun risc. EEG nu cauzează disconfort, având în vedere că electrozii care se plasează pe pielea capului nu produc nicio senzație. După testare, pacientul își poate relua activitățile zilnice.
Electroencefalografia nu trebuie confundată cu terapia electroconvulsivantă (electroșocurile)! EEG nu implică niciun risc de electrocutare în timpul procedurii.
Rareori, există posibilitatea ca la pacienții cu epilepsie diagnosticată, să se producă crize epileptice în timpul înregistrării EEG - mai ales la hiperpnee sau stimulare luminoasă intermitentă. În aceste situații rare, înregistrarea se întrerupe și se intervine imediat medicamentos. Pentru că în cazul afecțiunilor asociate pot exista riscuri, este necesar ca medicul să discute deschis cu pacientul și să îi explice procedura înainte de efectuare.
Există anumiți factori ce pot interfera cu citirea unui traseu EEG:

  • hipoglicemia (glucoza scăzută în sânge) cauzată de repaus alimentar;
  • mișcări ale capului și ochilor în timpul testului;
  • lumina, mai ales flash-urile puternice;
  • anumite medicamente,în special sedativele;
  • băuturi care conțin cofeină (cafea, cola, ceai verde/negru);
  • părul gras sau coafat cu diverseloțiuni sau spray-uri;

În ce constă pregătirea pacientului înainte de electroencefalografie?
Pacientului îi va fi explicată procedura și i se va oferi posibilitatea de a pune întrebări. Pentru că electrozii vor fi atașați de scalp, e important ca părul să fie curat (se va șampona cu o zi înainte și nu se vor utiliza creme, balsamuri, loțiuni, fixativ, geluri de păr). Medicul trebuie informat asupra medicației curente (inclusiv în ce privește administrarea de suplimente alimentare) și a bolilorasociate. Numai la indicația acestuia, se poate decide întreruperea anumitor medicamente (sedative, tranchilizante, miorelaxante, medicamente anticonvulsivante).

Pentru identificarea anumitor tipuri de activitate cerebrală anormală, poate fi nevoie ca pacientul sădoarmăîn timpul înregistrării. În aceste cazuri, pacientului i se va indica să nu doarmă cu o noapte înainte sau să doarmă doar 4 - 5 ore (se va culca mai târziu și se va trezi mai devreme decât de obicei). Cu 12 ore înainte de efectuarea electroencefalografiei,  pacientul va evita consumul de băuturi și alimente care conțin cofeină - cafea, ceai, cola, ciocolată. Având în vedere că nivelul de glucoză din sânge poate influența rezultatele, se va evita repausul alimentar în noaptea de dinaintea procedurii.

Cum se efectuează electroencefalografia?
Procedura de electroencefalografie se efectuează în spital/cabinet medical de către un tehnician EEG și este interpretată de către medic cu competență în electroencefalografie.
De obicei, se respectă următorii pași:

  • pacientul se așază pe un scaun, relaxat, cu ochii închiși și nemișcat.
  • un număr de 16 - 25 electrozi se atașează de pielea capului cu ajutorul unei paste speciale ce permite fixarea lor înpoziția respectivă. În locul electrozilor individuali poate fi utilizată o cască cu electrozi fixați. Rareori, electrozii pot fi atașați de scalp cu ace foarte subțiri.
  • electrozii sunt conectați la un computer care înregistrează activitatea electrică cerebrală sub forma unor serii de linii ondulate (unde) afișate pe ecranul calculatorului.
  • când se începeînregistrarea, medicul sau tehnicianul trebuie să observe îndeaproape eventualele mișcări, înghițit, clipit, care pot determina erori de interpretare (artefacte). Înregistrarea se poate opri oricând dacă pacientul o cere (dorește să se miște sau să se reașeze).
  • după o anumită perioadă de timp de înregistrare, în stare de relaxare, se testează activitatea cerebrală la o serie de stimuli (de exemplu să deschidă sau să închidă ochii, să respire adânc și rapid timp de 3 minute sau să fie expus la o sursă de lumină intermitentă).
  • testarea durează între 20 - 40 minute, uneori și mai mult, în funcție de fiecare pacient  în parte.
  • EEG se poate realiza pe timpul somnului, dacă se suspectează existența unei patologii de somn.

Ce se întâmplă după procedură?
După terminarea înregistrării, electrozii se îndepărtează și pasta se șterge cu hârtie sau tifon. De cele mai multe ori, este necesară spălarea părului la domiciliu. În cazul hiperventilației, pot apărea amețeli sau parestezii ale degetelor - este o reacție normală ce dispare imediat cu reluarea respirației normale. Dacă se administrează sedative, pacientul rămâne sub observație o perioadă. În această situație, este obligatoriu ca acesta să fie însoțit către domiciliu, neavând voie să conducă.

La locul plasării electrozilor, pot să apară iritații sau înroșiri ale pielii, însă acestea dispar după câteva ore. În funcție de fiecare caz în parte, medicul poate da indicații adiționale după procedură.

Care sunt limitele electroencefalogramei?

  • electroencefalograma nu oferă rezultate absolute - aceasta înregistrează doar expresia unui moment cerebral;
  • EEG nu se poate substitui examenului clinic, reprezentând doar o metodă complementară în susținerea diagnosticului;
  • diversitatea aspectelor EEG la normal  - se întâmplă uneori să surprindem pe un traseu EEG anumite anomalii de tip  epileptiform care nu reprezintă un indicator în sine al bolii epileptice.
  • există o limită imprecisă între normal și patologic;
  • lipsa de specificitate a aspectelor  - mai multe entități pot avea aceeași expresie EEG.  De pildă, ritmul delta îl putem găsi în come, encefalite, hipertensiune intracraniană sau, în stare normală la adult în somn.