Boala arterială periferică (BAP) se referă la stenoza aterosclerotică sau ocluzia arterelor care nu le implică pe cele de la nivelul inimii și al creierului. Pacienții cu boală arterială periferică prezintă un risc semnificativ de evenimente cardiovasculare adverse majore din cauza bolii aterosclerotice concomitente în circulația coronariană, carotidiană și cerebrală.
Datele de acum două decenii au sugerat că boala arterială periferică a fost asociată cu un risc crescut de 2-3 ori de accident vascular cerebral, o creștere de 4 ori a riscului de infarct miocardic letal sau a decesului cauzat de o patologie cardiacă și un risc crescut de 6 ori de deces din orice cauză cardiovasculară. Boala coronariană este cea mai frecventă cauză de deces în rândul pacienților cu boală arterială periferică (40-60%), boala arterelor cerebrale reprezentând 10-20% din decese. Alte evenimente vasculare, mai ales anevrismul de aortă rupt, cauzează aproximativ 10% din decese.
Factori de risc pentru boala arterială periferică
Factorii majori de risc cardiovascular pot fi grupați în:
- afecțiuni preexistente: diabet zaharat, boală coronariană, accident vascular cerebral (AVC), accident ischemic tranzitor (AIT), boală arterială periferică;
- factori de risc nemodificabili: vârstă, sex, etnie, antecedente familiale;
- factori de risc modificabili: fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, dislipidemia, controlul glicemiei.
Vârsta și sexul
O serie de studii au evidențiat legătura dintre creșterea vârstei și creșterea riscului apariției bolii arteriale periferice, indiferent de sex. Efectul genului este mai puțin clar, unele studii sugerând că riscul de boală arterială periferică este dublu la bărbați, comparativ cu femei.
Fumatul
Fumatul este asociat cu o rată crescută a mortalității din cauza afecțiunilor cardiorespiratorii și a numeroaselor tipuri de cancer. Are un efect dăunător asupra funcției vasculare și plachetare și promovează cascadele inflamatorii care sunt asociate cu dezvoltarea bolii aterosclerotice.Fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru boala arterială periferică. Toate studiile epidemiologice mari au raportat o creștere de până la 4 ori a riscului de boală arterială periferică la fumători, în comparație cu nefumătorii.
Odată ce boala arterială periferică a devenit evidentă, fumatul în continuare este asociat cu o creștere de până la 3 ori a riscului de mortalitate, cu riscuri suplimentare de amputație majoră, nevoie de revascularizare și progresie la ischemie critică care amenință membrele.
Fumatul este factorul de risc modificabil pentru prevenirea rezultatelor cardiovasculare nefavorabile, cu dovezi mecanice ale beneficiilor pe termen scurt și lung.
Fumatul și în special nicotinina creează dependență, prin urmare renunțarea la fumat este o provocare.
Diabetul zaharat
În afară de fumat, diabetul zaharat este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea bolii arteriale periferice, rezistența la insulină și hiperinsulinemia fiind, de asemenea, factori independenți pentru boala arterială periferică. La pacienții cu diabet zaharat, distribuția bolii aterosclerotice tinde să fie mai distală, cu o povară mai mare în interiorul vaselor crurale, iar acest lucru asociat cu complicația neuropatică observată are ca rezultat un risc semnificativ crescut de amputație majoră pe parcursul vieții.
Există dovezi puternice care arată că controlul glicemic este un predictor independent pentru bolile macrovasculare, precum și pentru bolile microvasculare.
Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială este cel mai frecvent factor de risc cardiovascular la nivel mondial.
O serie de studii epidemiologice evidențiază efectul direct pe care hipertensiunea arterială îl are asupra incidenței bolii arteriale periferice, pacienții cu boală arterială periferică având tendința de a avea mai multe probleme legate de hipertensiunea sistolică din cauza gradului de calcifiere arterială și a lipsei ulterioare de elasticitate arterială asociată cu boala arterială periferică.
Dislipidemia
Există acum dovezi epidemiologice puternice care atestă o legătură pozitivă între nivelurile de colesterol total și de lipoproteine cu densitate joasă (LDL) și riscul de evenimente cardiovasculare adverse majore.
De asemenea, este demonstrat că nivelurile crescute de colesterol conferă un risc independent de a dezvolta boală arterială periferică.
Boala arterială periferică a membrelor inferioare devine din ce în ce mai frecventă și este acum o problemă globală. Ceea ce este îngrijorător este riscul cardiovascular semnificativ în cadrul acestui grup de pacienți, cu boală arterială periferică recunoscută ca un echivalent al riscului de boală coronariană.
Ghidurile actuale sugerează că toți pacienții cu boală arterială periferică necesită prevenție secundară cu terapii de modificare a afecțiunii prin scăderea nivelului tensiunii arteriale și al colesterolului, ajutor în renunțarea la fumat, reducerea funcției trombocitelor și îmbunătățirea controlul glicemic.
Pentru programarea unui consult de Chirurgie vasculară, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
