Articole medicale

08.10.2018

Boala hepatică alcoolică – diagnostic și tratament

Dr. Ancuta Enea

Medic specialist Gastroenterologie

Tabloul clinic al hepatitei alcoolice
 

Simptomatologie

Hepatita alcoolică ușoară evoluează asimptomatic dar pe măsură ce boala avansează și ficatul este din ce în ce mai afectat, semnele și simptomele își fac simțită apariția. În formele medii și severe de boală (ciroză) încep să apară manifestări precum: pierderea apetitului, oboseala, febra, scăderea ponderală, durere abdominală, îngălbenirea pielii și a sclerelor ochilor (icter), mărirea în volum a abdomenului datorită acumulării de lichid (ascita), grețuri și vărsături (uneori cu sânge), confuzie psihică. Poate surveni moartea subită prin șoc (embolie grăsoasă) sau hipoglicemie.

 

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe anamneză (discuția cu pacientul care consemnează consumul de alcool), simptome, examenul clinic, examenele de laborator, explorări imagistice și eventual examenul histologic (puncția hepatică). PBH – puncția-biopsie hepatică nu este de obicei necesară pentru diagnostic, dar poate fi utilă în clarificarea etiologiei cirozei.

Examenele de laborator evidențiază următoarele modificări: anemia (frecvent cu macrocitoză- creșterea volumului eritrocitar mediu-VEM), leucocitoza, trombocitopenie, TGO, TGP crescute, TGO> TGP, colestaza: FA si GGT crescute, scăderea K, Mg, fosfaților. În special creșterea GGT asociată cu macrocitoza este foarte sugestivă pentru abuzul de alcool. În stadii avansate de boală crește bilirubina serică, timpul de protrombină (TP), scade albumina serică, colesterolul.

 

Explorări imagistice

  • Ecografia evidențiază steatoza și manifestările care pot să apară în ciroză (ficat nodular, ascita, splenomegalia).
  • CT (computer tomograf) și/sau RMN (rezonanța magnetică) pot fi indicate în caz de descoperire a unui nodul hepatic (hepatocarcinomul - cancerul hepatic). Hepatocarcinomul poate să apară ca o complicație a cirozei hepatice.
  • Elastografia hepatică (fibroscan) o metodă recent introdusă, neinvazivă, disponibilă la Arcadia prin care se măsoară duritatea ţesutului hepatic (fibroza hepatică). Aceasta poate să depisteze pacienții cu un grad avansat de boală/ciroza subclinică - (stadiile F3/F4) dar și stadiile incipiente (F1/F2) ca un semnal de alarmă că boala progresează către ciroza hepatică (F4) dacă nu se iau măsuri.

Tratament

Deși în majoritatea cazurilor renunțarea totală la alcool reprezintă o decizie dificilă datorită dependeței fizice și psihice induse de consumul îndelungat, aceasta este singurul tratament eficient pentru hepatita alcoolică. Fără respectarea acestei indicații de tratament, majoritatea pacienților vor dezvolta ciroză. Cazurile ușoare nu necesită spitalizare și sunt vindecabile în 1-6 luni, însă pacienții cu hepatită alcoolică severă (ciroză hepatică) necesită internare în spital și tratament de specialitate. În unele cazuri trasplantul hepatic poate fi o opțiune salvatoare, însă în practică, multe centre medicale nu realizează transplantul pentru afecțiunile hepatice de cauză alcoolică.

 

Sunt indicate și alte tipuri de tratament pentru persoanele diagnosticate cu hepatita alcoolică:

  • Terapie nutrițională – o dietă bogată în calorii (trebuie prevenită malnutriția întrucât aceasta poate contribui la agravarea leziunilor ficatului). Foarte importante sunt: activitatea fizică și reducerea grăsimilor din alimentație pentru menținerea unei greutăți corporale normale deoarece aceste măsuri pot ajuta la îmbunătățirea funcției hepatice.
  • Terapie medicamentoasă - Ornitina-aspartate, silimarina, fosfolipidele esențiale acționează ca hepatoprotectoare, antioxidante si sunt considerate benefice în tratamentul hepatitei alcoolice. Silimarina susține procesul de vindecare și reconstrucție a ficatului prin stimularea producerii de enzime antioxidante. Suplimente cu: acid folic, vitamina B1, B6, potasiu, fosfati, Mg, Zn sunt uneori necesare deoarece acestea pot fi deficitare în hepatita alcoolică. Aceste preparate nu ar trebui luate fără consultarea în prealabil a medicului, deoarece anumite medicamente, incluzând acetaminofen (paracetamol) și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), pot accelera afectarea hepatică indicat fiind să se evite consumul lor.
  • Alcoolismul este o afecțiune cu multiple implicații, atât fizice cât și psihice, a cărei severitate este cu atât mai mare cu cât instalarea dependenței și a degradării psiho-somatice se produce progresiv.

Dependența poate fi:

  • fizică (identificabilă prin creșterea toleranței la alcool ce impune cantități din ce în ce mai mari pentru a obține efectele dorite și prin sindromul de sevraj la intreruperea alcoolului care necesită continuarea consumului de alcool sau sedative pentru remitere);
  • psihică (caracterizată prin dorința imperioasă de a bea permanent sau intermitent, pierderea autocontrolului, modificări de comportament, imposibilitatea de a se opri din băut dacă a “gustat”, indiferent de ocazie).

Afectarea hepatică este doar un aspect al problemei, întrucât consumul de alcool pe termen lung afectează și alte organe dintre care: inima (apare în timp așa-zisa cardiomiopatie alcoolică, adică dilatarea inimii și afectarea funcționării miocardului prin inflamație și fibroză); pancreasul (afectarea sa poate duce în timp la pancreatită cronică, însă impactul poate fi mai sever în cazul pancreatitei acute induse de alcool). Consumul cronic de alcool crește de asemenea riscul de cancere, mai ales digestive (ficat, pancreas, stomac, esofag, colon). Cei care beau zilnic sunt mai afectați decât cei care consumă ocazional alcool, aceștia din urmă având șanse mai mari de recuperare a organismului.

Aportul de alcool zilnic (imbibiția alcoolică) este extrem de periculos și duce în timp, la afecțiuni grave de sănătate chiar ireversibile. Dependența de alcool scade cu aproximativ 10-12 ani speranța de viată și din acest motiv este foarte importantă conștientizarea acestei probleme și prezentarea la medicul specialist din timp pentru investigații și tratament de specialitate.