Hipertensiunea arterială la tineri reprezintă întotdeauna o provocare diagnostică, necesitând o evaluare atentă pentru a exclude o eventuală cauză de hipertensiune arterială secundară.
Un pacient în vârstă de 19 ani, muncitor în agricultură în Belgia, s-a prezentat la un consult la Spitalul de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia pentru scăderea toleranței de efort, cefalee, amețeli, epistaxis (sângerare nazală) intermitent, oboseală și crampe la nivelul membrelor inferioare, mai ales în timpul efortului fizic. Tânărul era nefumător, normoponderal și nu consuma abuziv alcool. Nu fusese la niciun consult medical până la momentul respectiv.
Examenul fizic a surprins prezența unor valori peste normal ale tensiunii arteriale – 170/100 mmHg la ambele brațe, la măsurători repetate. Pacientul nu știa că are valori peste normal ale tensiunii arteriale, de altfel nici nu și-a măsurat tensiunea arterială vreodată.
La ascultația inimii, zgomotele cardiace erau ritmice, cu o frecvență de 71 bătăi/minut, iar parasternal stâng s-a perceput un suflu sistolic relativ intens, prezent și interscapulovertebral (între omoplați).
De asemenea, a fost constatat încă un semn important pentru formularea unei ipoteze de diagnostic – puls foarte slab perceptibil la nivelul arterelor femurale. Acest lucru a impus măsurarea tensiunii arteriale și la membrele inferioare, unde au fost observate valori mult mai scăzute decât la cele superioare.
În acest context, s-a conturat ipoteza de diagnostic de hipertensiune arterială secundară unei malformații numite coarctație de aortă.
Evaluarea paraclinică completă a confirmat această ipoteză.
Electrocardiograma a arătat prezența hipertrofiei ventriculare stângi (unde R ample în derivațiile precordiale stângi, unde S profunde în V1, V2, indice Sokolow-Lyon > 35 mm, axă electrică deviată la stânga) și anomalii de repolarizare (subdenivelare de segment ST și undă T negativă în derivațiile laterale – semne de suprasolicitare ventriculară stângă).
Radiografia toracică a oferit semne indirecte ale coarctației de aortă:
- semnul „3” sau „E” în oglindă, care reprezintă conturul aortic anormal vizibil pe marginea stângă a mediastinului (din cauza dilatării prestenotice a aortei, a segmentului îngustat și a dilatării poststenotice a aortei);
- eroziunile costale (costal notching), vizibile la marginea inferioară a coastelor, cauzate de circulația colaterală supradimensionată;
- dilatarea poststenotică a aortei, care poate fi vizibilă uneori la examenul radiologic.
Ecocardiografia transtoracică este investigația de primă intenție pentru diagnosticul de coarctație de aortă, oferind informații despre localizare și severitate. În cazul pacientului, îngustarea aortei era la nivelul aortei descendente, unde s-au înregistrat un gradient presional de 35 mmHg (ceea ce înseamnă stenoză semnificativă) și, de asemenea, prezența hipertrofiei ventriculare stângi.
Examenul angio-CT toracic a adus confirmarea finală a diagnosticului și anume: la nivelul aortei descendente juxtaductal s-a vizualizat o stenoză semnificativă a lumenului aortei de 5 mm pe o distanță de aproximativ 4 mm și importantă circulație colaterală deasupra stenozei, la nivelul arterelor mamare interne, intercostale și paravertebrale. De asemenea, s-a confirmat prezența hipertrofiei ventriculare stângi.
Așadar, diagnosticul final al pacientului a fost coarctație de aortă juxtaductală și hipertensiune arterială secundară.
Pacientul a fost sfătuit să se adreseze unui serviciu de Cardiologie intervențională, unde s-a realizat angioplastie cu balon (dilatarea zonei stenozate) și plasarea unui stent. A efectuat acest lucru într-un serviciu din Belgia.
Evoluția a fost favorabilă, iar pacientul nu a mai necesitat tratament antihipertensiv.
Coarctația de aortă
Hipertensiunea arterială la tineri poate fi un semnal de alarmă pentru o cauză secundară, cum este coarctația de aortă.
Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat, intervențional sau chirurgical, sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare pe termen lung.
Chiar și după corectarea stenozei, se impune monitorizarea tensiunii arteriale și a evoluției pacientului.
Coarctația de aortă este o malformație congenitală a aortei, cea mai importantă arteră din corpul nostru, și se caracterizează prin îngustarea unei porțiuni pe traiectul acesteia, cel mai frecvent între originea arterei subclaviculare și joncțiunea aortei cu canalul arterial.
Simptomele coarctației de aortă depind de gradul de stenoză și de vârsta la care este pus diagnosticul. De asemenea, depind și de posibila asociere cu alte malformații, cum ar fi bicuspidia valvei aortice, persistența de canal arterial, defectul septal atrial, anevrisme ale arterelor cerebrale etc.
La nou-născuți, simptomele sunt în principal tulburări ale respirației (dispnee), dar pot evolua rapid spre insuficiență cardiacă sau șoc.
La copiii mai mari și adulți, simptomele sunt date în principal de prezența hipertensiunii arteriale: cefalee, amețeli, scăderea toleranței la efort, epistaxis, crampe musculare la membrele inferioare.
La examenul clinic se constată prezența unui suflu parasternal, valori anormale ale tensiunii arteriale și puls femural absent sau slab perceptibil.
Evaluarea paraclinică (electrocardiogramă, examen ecocardiografic, evaluare angio-CT sau angio-RMN, aortografie când se impune) confirmă diagnosticul și stabilește severitatea coarctației.
În absența tratamentului, evoluția coarctației de aortă este spre complicații notabile: accident vascular cerebral, anevrism sau disecție de aortă, boală coronariană precoce, insuficiență cardiacă etc.
Tratamentul coarctației de aortă este fie chirurgical, fie intervențional, alegerea fiind dată de severitatea și particularitățile stenozei (coarctației). Tratamentul chirurgical poate consta în rezecția zonei stenozate cu anastomoză cap la cap, aortoplastie cu „flap” arterial, aortoplastie cu petec sintetic, bypass cu grefă vasculară sau angioplastie cu balon cu sau fără plasare de stent.
Cazul prezentat ilustrează importanța recunoașterii precoce a coarctației de aortă ca posibilă cauză de hipertensiune arterială secundară.
Diagnosticul clinic a fost susținut de investigațiile paraclinice specifice, iar intervenția terapeutică adecvată a dus la normalizarea tensiunii arteriale, la dispariția simptomelor și la prevenirea unor complicații notabile, modificând astfel dramatic calitatea vieții pacientului.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
