Scleroza multiplă (SM) este o boală autoimună complexă și imprevizibilă care afectează sistemul nervos central. Sistemul imunitar al organismului atacă în mod eronat mielina, învelișul protector al fibrelor nervoase, provocând inflamație și deteriorare. Acest lucru perturbă transmiterea semnalelor nervoase între creier și corp, ducând la o varietate de simptome, printre care se numără durerea cronică, care poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților.[1][2] În acest ghid, vom explora diverse metode și strategii disponibile pentru a gestiona durerea cronică asociată acestei afecțiuni.
Strategii de gestionare a durerii cronice în scleroza multiplă
Gestionarea durerii cronice în scleroza multiplă necesită o abordare multidisciplinară. Aceasta implică un efort coordonat al neurologilor, kinetoterapeuților, psihologilor și specialiștilor în managementul durerii, care lucrează împreună pentru a determina intensitatea și impactul durerii asupra vieții pacientului și a stabili strategii de gestionare a durerii eficiente și personalizate.[1][2][3]
Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos este esențial în gestionarea durerii cronice din scleroza multiplă, dar trebuie abordat cu prudență, având în vedere potențialele efecte secundare. Medicamentele nu oferă întotdeauna o soluție completă.[3]
Pentru durerea neuropată, anticonvulsivantele pot ameliora nevralgia de trigemen și alte dureri acute, reducând senzațiile de arsură sau înțepătură. Antidepresivele pot fi utile în cazurile de sensibilitate cutanată extremă, în timp ce steroizii, deși folosiți în principal pentru a reduce inflamația și a încetini progresia bolii, pot contribui și la ameliorarea durerii. Durerea musculo-scheletică răspunde adesea la analgezice, de la cele eliberate fără prescripție medicală până la opioidele puternice, prescrise pentru dureri severe.[3]
Este crucial să se colaboreze cu medicul pentru a stabili un plan de tratament personalizat, echilibrând beneficiile medicamentelor cu riscurile efectelor secundare.
Kinetoterapie
Kinetoterapia joacă un rol crucial în managementul durerii cronice asociate cu scleroza multiplă, oferind o abordare non-farmacologică eficientă. Prin exerciții personalizate, se urmărește îmbunătățirea mobilității, flexibilității și forței musculare, reducând astfel spasmele și durerile.[1][2][4][5]
Programele de kinetoterapie sunt adaptate nevoilor individuale, concentrându-se pe menținerea posturii corecte și pe dezvoltarea unor strategii de mișcare care să minimizeze disconfortul. Tehnicile de relaxare musculară și stretching sunt integrate pentru a reduce tensiunea și a ameliora durerea neuropată. Kinetoterapia ajută la îmbunătățirea calității vieții, permițând persoanelor cu scleroză multiplă să-și mențină independența funcțională și să participe activ la activitățile zilnice
Terapie ocupațională
Terapia ocupațională se concentrează pe îmbunătățirea calității vieții prin adaptarea activităților zilnice și a mediului. Terapeuții se ocupă cu evaluarea nevoilor individuale ale pacienților, identificând activitățile care agravează durerea și propunând strategii pentru a le efectua în mod eficient. Aceștia pot recomanda modificări ale locuinței sau ale locului de muncă, utilizarea de dispozitive asistive și tehnici de conservare a energiei pentru a reduce efortul fizic și a minimiza durerea. De asemenea, pot oferi recomandări cu privire la postură, tehnici de relaxare și gestionarea stresului, toate acestea contribuind la ameliorarea durerii cronice și la menținerea independenței funcționale.[1][2][4][5]
Stimulare electrică transcutanată nervoasă
Stimularea electrică transcutanată nervoasă (TENS) este o tehnică folosită frecvent în gestionarea durerii cronice, inclusiv în cazul pacienților cu scleroză multiplă. TENS acționează prin stimularea nervilor, întrerupând semnalele de durere transmise către creier și măduva spinării, având și rolul de a relaxa mușchii. Această tehnică poate ameliora durerea neuropată, manifestată prin senzații de arsură, înțepături și furnicături, precum și durerea musculo-scheletică, cum ar fi durerile de spate și spasmele musculare.[1][2][4][5]
Deși beneficiile TENS sunt adesea de scurtă durată și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua eficacitatea pe termen lung, este considerată o tehnică sigură, cu efecte secundare minime. Totuși, este contraindicată pentru persoanele cu stimulator cardiac, epilepsie, afecțiuni cardiace sau femeile însărcinate în primele etape ale sarcinii.[1][2][4][5]
Intervenții psihologice
Intervențiile psihologice se concentrează pe abordarea aspectelor emoționale și comportamentale ale durerii, contribuind la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este una dintre cele mai eficiente intervenții psihologice. Aceasta ajută pacienții să identifice și să modifice gândurile negative și comportamentele dezadaptative care pot amplifica durerea. Prin tehnici de relaxare, respirație profundă și restructurare cognitivă, pacienții învață să gestioneze mai eficient durerea și stresul. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația mindfulness, sunt, de asemenea, utile. Acestea reduc tensiunea musculară și anxietatea, contribuind la ameliorarea durerii.[1][2][4][5]
Consilierea psihologică și grupurile de suport oferă pacienților un spațiu sigur pentru a-și exprima emoțiile și a împărtăși experiențele. Aceste intervenții ajută la reducerea izolării sociale și la dezvoltarea unor strategii de coping eficiente.
Gestionarea durerii cronice asociată cu scleroza multiplă în viața de zi cu zi
Există multe metode pe care le poți încerca, iar rezultatele variază de la persoană la persoană. Iată câteva sugestii:
- activitatea fizică regulată, adaptată la capacitatea ta, poate reduce durerea și îmbunătăți mobilitatea; încearcă exerciții ușoare, cum ar fi întinderi, yoga, tai chi sau mers pe jos;
- evită perioadele lungi de inactivitate; schimbă des poziția, ridică-te și mișcă-te regulat;
- o postură bună poate reduce durerile de spate și gât; folosește suporturi lombare și menține o poziție verticală;
- împarte sarcinile în etape mai mici și ia pauze frecvente pentru a evita suprasolicitarea;
- adaptează-ți activitățile zilnice pentru a reduce efortul fizic; de exemplu, folosește echipamente ergonomice sau apelează la servicii de livrare;
- aplică comprese calde sau reci pe zona afectată pentru a ameliora durerea.[5]
Gestionarea durerii cronice în scleroza multiplă necesită o abordare multidisciplinară și personalizată. Colaborarea cu o echipă medicală formată din neurologi, kinetoterapeuți, terapeuți ocupaționali și psihologi poate oferi cele mai bune rezultate. Înțelegerea opțiunilor disponibile și adoptarea unei abordări proactive pot ajuta pacienții să aibă o calitate a vieții mai bună și să gestioneze mai eficient simptomele sclerozei multiple, inclusiv durerea cronică.
Surse:
- Lakin, Lynsey, et al. „Comprehensive Approach to Management of Multiple Sclerosis: Addressing Invisible Symptoms - a Narrative Review”, Neurology and Therapy, vol. 10, no. 1, 20 Apr. 2021, pp. 75–98, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8057008/, https://doi.org/10.1007/s40120-021-00239-2. Accesat la 2 Apr. 2025.
- „MS Pain”, MS International Federation, 13 Mar. 2025, www.msif.org/about-ms/symptoms-of-ms/pain/. Accesat la 2 Apr. 2025.
- „Pain”, Multiple Sclerosis Society UK, 2022, www.mssociety.org.uk/about-ms/signs-and-symptoms/pain. Accesat la 2 Apr. 2025.
- Papathanasiou, Athanasios. „Pain and Spasticity in Multiple Sclerosis: A Short Treatment Guide”, ResearchGate, vol. 9, no. 1, 18 Mar. 2024, www.researchgate.net/publication/379375914_Pain_and_spasticity_in_multiple_sclerosis_a_short_treatment_guide. Accesat la 2 Apr. 2025.
- „Pain”, Multiple Sclerosis Trust, 2024, mstrust.org.uk/a-z/pain. Accesat la 2 Apr. 2025.