„În prezent, aproximativ 1 din 10 pacienți cu infarct miocardic are sub 45 ani”

Interviu cu dr. Iris Bararu-Bojan, medic specialist Cardiologie

Există o predispoziție genetică pentru afecțiunile cardiovasculare?

Pachetul genetic moștenit de la părinți controlează fiecare aspect al dezvoltării corpului, inclusiv dezvoltarea aparatului cardiovascular. O mutație a unei singure gene poate duce la debutul unei afecțiuni sau la creșterea riscului de a dezvolta o anumită afecțiune. Multe dintre afecțiunile cardiovasculare pot fi în totalitate sau parțial moștenite, incluzând aici unele aritmiile, afecțiunile cardiace congenitale sau cardiomiopatiile. S-a observat și o asociere familială a afecțiunilor arterelor coronare (vasele de sânge care hrănesc mușchiul inimii) care pot duce la infarct miocardic și/sau insuficiență cardiacă, sugerând implicarea unei componențe genetice. De asemenea, unii factori de risc pot fi moșteniți, precum hipercolesterolemia sau grăsimile crescute în sânge, astfel existând o predispoziție pentru afecțiunea inimii sau a vaselor de sânge.

Cine este predispus să sufere de un infarct de miocard?

Infarctul de miocard apare atunci când una sau mai multe artere coronare se blochează, în majoritatea cazurilor prin depunerea în timp a unor depozite de grăsime, care reduc progresiv diametrul vasului. Acest proces se numeste ateroscleroză și este rezultatul expunerii îndelungate la un cumul de factori de risc, printre care:

vârsta: bărbați > 45ani, femei > 55 ani;
fumatul, inclusiv fumatul pasiv;
hipertensiunea arterială;
valori crescute ale colesterolului și ale trigliceridelor;
obezitatea;
diabetul zaharat;
sedentarismul;
stresul;
istoricul familial de afecțiuni ale inimii;
consumul de substanțe interzise, precum cocaina.

Când poate apărea infarctul miocardic și care sunt semnele după care putem recunoaște infarctul miocardic?

Deși există forme cu debut brusc sau chiar prin moarte subită, o pondere mare de persoane prezintă simptome cu ore, zile, chiar săptămâni înaintea unui infarct miocardic. Cel mai tipic simptom este durerea în piept, resimțită ca o presiune, apăsare, constricție, care poate urca spre baza gâtului sau coborî până la nivelul mâinilor, cu apariție în timpul unui efort fizic și care cedează în repaus.

Însă există și alte semne mai discrete și poate nu la fel de alarmante, pe care este bine să le cunoaștem:

lipsa de aer/„gâfâiala” ce apare în timpul unui efort fizic;
fatigabilitatea sau scăderea toleranței la efort;
transpirațiile reci;
starea de slăbiciune sau amețeală, brusc instalate;
indigestie, greață, durere abdominală.

Nu toate persoanele care suferă de un infarct miocardic acut prezintă aceleași simptome sau de aceeași severitate, putând exista chiar pacienți la care infarctul este descoperit întâmplător, în cadrul unui consult periodic. Cu toate acestea, cu cât sunt prezente mai multe dintre simptomele enumerate, cu atât riscul ca ele să fie cauzate de un infarct de miocard este mai mare.

Ce trebuie să facem în momentul în care recunoaștem aceste simptome?

Sunăm la 112. Prezentarea la spital în primele 6 ore de la debutul simptomelor poate fi vitală. Nu stăm pe gânduri, nu așteptăm să ne treacă, nu tratăm cu apă cu zahăr. Dacă nu puteți suna la 112 din diverse motive, cereți asistența altei persoane ca să vă conducă către un spital cât mai repede. Evitați să conduceți, întrucât starea se poate agrava și pot fi cauzate alte accidente. Se poate administra nitroglicerină sublingual, dacă aceasta a fost anterior prescrisă de către un medic.

Cât de predispuși sunt tinerii să sufere un infarct?

Dacă în preajma anilor 1990-2000, infarctul miocardic la persoane sub 40 de ani era foarte rar, întâlnit mai mult prin cărți, datele actuale indică o creștere cu 2% pe an a acestei patologii în rândul persoanelor tinere. Astfel s-a ajuns în prezent ca aproximativ 1 din 10 pacienți cu infarct miocardic să aibă sub 45 ani.

Care sunt motivele pentru care tot mai mulți tineri fac infarct?

Cei mai frecvenți factori de risc identificați în rândul persoanelor mai tinere de 45 ani, care au făcut un infarct de miocard, sunt sexul masculin, fumatul, obezitatea și rudele de gradul I care de asemenea au suferit un infarct înaintea vârstei de 55 ani. Schimbarea stilului de viață întâlnită în ultimele decade a contribuit la expunerea mai frecventă și de mai lungă durată a persoanelor tinere la factorii de risc, precum sedentarismul (munca de birou), stresul la muncă, alimentația ultra procesată de tip fast-food. Cea din urmă, alături de lipsa de activitate fizică, conduce spre creșterea necontrolată în greutate și evoluția diabetului zaharat de tip 2, o afecțiune care, la rândul ei, crește riscul de infarct miocardic de 2-4 ori.

Vorbim despre simptome diferite în funcție de sex?

Simptomele unui infarct de miocard sunt comune atât femeilor, cât și bărbaților, însă ca pondere, durerea toracică tipică este mai puțin întâlnită la femei, fiind înlocuită de simptome precum amețeala, fatigabilitate sau tulburări digestive. De asemenea, persoanele de sex feminin sunt mai frecvent asimptomatice decât bărbații.

Mai putem spera la o viață decentă după un infarct miocardic?

Calitatea vieții după un infarct de miocard ține în bună măsură de înscrierea într-un program de reabilitare cardiacă, de corectarea factorilor de risc modificabili, de complianța la tratament și de controlul cardiologic periodic.

Recuperarea cardiovasculară se face în clinici specializate și poate fi începută imediat după externarea post-infarct. Aceasta constă în programe de recuperare fizică, tratament medicamentos individualizat, educație sanitară și dietetică și consiliere psihologică pentru revenirea cât mai rapidă la viața normală. În funcție de severitatea infarctului și a afecțiunilor asociate, de regulă pacientul se poate întoarce la muncă sau își poate relua activitatea obișnuită între 2 săptămâni și 3 luni după un infarct de miocard.