Stresul este o problemă care afectează toți oamenii și are efecte nu doar asupra stării de spirit, ci asupra întregului organism. Atunci când apare stresul psihic, corpul răspunde prin modificări care implică mai multe sisteme – musculo-scheletal, respirator, cardiovascular, endocrin, nervos și gastrointestinal. Evenimentele acute de stres post-traumatic și stresul din copilăria timpurie pot avea consecințe permanente în răspunsul individual la acest fenomen, pe toată durata vieții. Stresul cronic în viața adultului (perceput de acesta ca amenințător) duce la tulburări reversibile ale echilibrului interior al organismului, ce pot declanșa sau exacerba diferite afecțiuni gastrointestinale.
Cum influențează stresul sistemul gastrointestinal?
Cercetările recente privind răspunsul organismului la stres, fie acut sau cronic, și interacțiunea creier-intestin au permis o mai bună înțelegere a rolului stresului în apariția, modularea și managementul afecțiunilor gastrointestinale. La nivel intestinal există o rețea de neuroni – sistemul nervos enteric – care reglează diverse procese digestive. Cele două sisteme nervoase – central și intestinal – comunică bidirecțional, atât prin intermediul neuronilor, cât și prin semnale hormonale.
În condiții de stres, această axă creier-intestin este modificată, iar hormonii eliberați induc o stare de „luptă” care afectează funcționarea sistemului digestiv. Intestinul este populat de milioane de bacterii, cunoscute sub denumirea de microbiotă intestinală, care poate fi influențată de stres. Studiile recente arată că microbiota interacționează cu axa creier-intestin, având un rol important în modularea răspunsului intestinului la stres, în contextul bolilor digestive.
Afecțiuni digestive asociate stresului
Se știe că anumite evenimente stresante sunt asociate cu debutul sau agravarea unor boli cronice digestive, printre care:
- Afecțiuni funcționale: sindromul de intestin iritabil și dispepsia funcțională, caracterizate prin tulburări de motilitate și hipersensibilitate a mucoasei digestive, accentuate de stres. În dispepsia funcțională, stomacul evacuează mai lent și acomodarea după masă este redusă. În sindromul de intestin iritabil, stresul crește motilitatea și hipersensibilitatea intestinală, favorizând diareea, balonarea și crampele.
- Ulcerul peptic: infecția cu Helicobacter pylori are un rol important. Stresul poate declanșa boala ulceroasă la pacienții pozitivi pentru Helicobacter pylori, prin dezechilibrarea între acidul gastric și factorii protectori ai mucoasei gastrice.
- Boala de reflux gastroesofagian: stresul și anxietatea pot agrava simptomele, prin hipersensibilitatea esofagului la durere și scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior.
- Boli inflamatorii intestinale: boala Crohn și colita ulcerativă pot fi intensificate de stres, care afectează răspunsul imun și inflamația sistemică și gastrointestinală.
Strategii pentru reducerea stresului
Cunoașterea factorilor care declanșează sau agravează bolile digestive este esențială pentru controlul lor pe termen lung. Pe lângă regimul igieno-dietetic și tratamentul medicamentos recomandat, reducerea stresului poate contribui semnificativ la ameliorarea simptomelor. Strategiile includ:
- exerciții fizice regulate;
- somn suficient și odihnitor;
- menținerea unor relații sociale și grupuri de suport sănătoase.
Concluzie
Stresul are un impact real asupra sănătății digestive, influențând atât funcțiile intestinale, cât și evoluția bolilor gastrointestinale cronice. Gestionarea eficientă a stresului, alături de un stil de viață sănătos și tratamentul adecvat, poate ajuta la menținerea echilibrului organismului și la reducerea simptomelor digestive.
Pentru programarea unei consultații, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
