Helicobacter pylori (H. pylori) este o bacterie care trăiește în mucoasa stomacului. A fost descoperită în anii ’80 și joacă un rol major în apariția ulcerului gastric și duodenal. Infecția este foarte frecventă – se estimează că peste jumătate din populația globului are bacteria, însă nu toți cei infectați dezvoltă complicații.
Cum se transmite Helicobacter pylori?
Infecția se transmite pe cale digestivă, prin:
- alimente și apă contaminate;
- contact direct între persoane, prin salivă sau obiecte folosite la comun (tacâmuri, pahare).
De aceea, membrii aceleiași familii pot fi infectați simultan.
De ce este important diagnosticul în infecția cu Helicobacter pylori?
Helicobacter pylori este considerat un factor ulcerogen și un carcinogen de ordin I, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Netratat, poate duce la:
- gastrită cronică activă;
- ulcer gastric și duodenal (cu dureri, risc de complicații precum sângerare sau perforație sau, mai puțin frecvente, penetrare în alt organ digestiv, stenoză);
- risc crescut de cancer gastric și limfom MALT (o formă rară de cancer al stomacului asociat infecției cu Helicobacter pylori).
Prin urmare, recunoașterea și tratarea infecției sunt esențiale pentru prevenirea acestor complicații.
Ce simptome poate provoca infecția cu Helicobacter pylori?
Multe persoane sunt asimptomatice. Totuși, când apar simptome, acestea pot include:
- durere sau arsură în capul pieptului – epigastralgii (care cedează sau nu după masă);
- balonare, greață, eructații;
- lipsa poftei de mâncare, senzație de sațietate precoce;
- scădere în greutate neintenționată;
- anemie prin sângerări oculte;
- în cazuri severe: vărsături cu sânge sau scaune negre (semn de hemoragie digestivă).
Oricare dintre aceste simptome trebuie să ducă pacientul la medic. Diagnosticul simptomatic este adesea dificil și implică o anamneză atentă.
Cum se pune diagnosticul de infecție cu Helicobacter pylori?
Diagnosticul nu se bazează pe un singur test, ci pe o combinație de metode:
- Teste non-invazive;
Testul respirator cu uree marcată este foarte precis, indicat pentru diagnostic și pentru verificarea eradicării.
Testul antigen fecal este simplu, disponibil și recomandat pentru monitorizarea tratamentului.
Testele serologice detectează anticorpii, dar nu fac diferența între infecția veche și cea activă, deci au utilizare limitată.
- Ecografie abdominală;
Nu identifică Helicobacter pylori direct, dar este utilă pentru a exclude alte cauze de durere abdominală (biliară, hepatică, pancreatică).
- Endoscopie digestivă superioară;
Este metoda gold standard la pacienții cu simptome severe, cu vârsta peste 45-50 de ani, care prezintă semne de alarmă precum anemie, scădere în greutate, sângerări. Investigația permite vizualizarea directă a mucoasei gastrice, prelevarea de biopsii pentru test rapid la urează și examen histologic și excluderea leziunilor precanceroase sau canceroase.
Examenul histologic constă în cartografierea mucoasei gastrice printr-un protocol standardizat – Sydney, ce înseamnă că se vor preleva biopsii din diferite părți ale mucoasei gastrice în scopul evaluării precise a stadiului de gastrită.
Atenție: o mucoasă gastrică normală ce este infectată cu Helicobacter pylori poate conduce în timp la diferite modificări inflamatorii și atipii celulare, care, în final, cresc riscul de apariție a cancerului gastric.
Cum se tratează infecția cu Helicobacter pylori?
Tratamentul urmărește eradicarea bacteriei și vindecarea mucoasei gastrice.
Schema standard implică două antibiotice (de obicei claritromicină și amoxicilină/metronidazol) și inhibitor de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol etc.), timp de 10-14 zile.
În zonele cu rezistență crescută la antibiotice, se folosesc scheme alternative (terapie cvadruplă, terapie secvențială).
Tratamentul trebuie urmat complet, chiar dacă simptomele dispar.
Conform noilor ghiduri în vigoare, se poate utiliza cvadrupla terapie prin metronidazol, tetraciclină, preparate cu bismut și inhibitori de pompă de protoni, pe o perioadă de 14 zile. Aderența pacientului la acest tratament este dificilă, deoarece numărul de comprimate ce trebuie ingerate zilnic este crescut.
De ce este nevoie de verificarea eradicării infecției cu Helicobacter pylori după tratament?
După 4-6 săptămâni de la terminarea tratamentului, se face test de control (respirator sau antigen fecal). Dacă bacteria a dispărut, pacientul este vindecat, dar rămâne în supraveghere periodică. Dacă bacteria persistă, se încearcă o altă schemă terapeutică.
Supravegherea ulterioară a pacienților cu Helicobacter pylori
La pacienții cu ulcer, gastrită severă sau antecedente familiale de cancer gastric, endoscopia periodică este necesară.
Supravegherea este importantă deoarece există risc de recidivă sau de evoluție spre leziuni precanceroase.
Modificările de stil de viață contează: renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, alimentația echilibrată, evitarea automedicației cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Concluzii
- Infecția cu Helicobacter pylori este frecventă și tratabilă.
- Endoscopia digestivă superioară este obligatorie, mai ales la pacienții cu simptome de alarmă în sfera digestivă – scădere în greutate, anemie, febră, dureri abdominale necalmate de medicația uzuală. Totodată, prin prelevarea de biopsii, investigația este esențială în confirmarea infecției, stadializarea gastritei, dar și confirmarea unei eventuale neoplazii.
- Infecția cu Helicobacter pylori poate fi responsabilă de gastrită, ulcer și cancer gastric.
- Diagnosticul corect necesită teste specifice și, adesea, endoscopie.
- Tratamentul combină antibiotice și medicamente antiacide, iar verificarea eradicării este obligatorie.
- Supravegherea medicală previne complicațiile severe.
Pentru programarea unei consultații de Gastroenterologie, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
