Articole medicale

04.07.2019

Totul despre primul trimestru de sarcină

Dr. Cristina Buzgar

Medic specialist Obstetrică-Ginecologie

Din punct de vedere ginecologic, sarcina are 40 săptămâni sau 280 zile, calculate începând cu prima zi a ultimei menstruatii.
Perioada de sarcină se împarte în 3 trimestre:

  • trimestrul 1 – până la 13 săptămâni și 6 zile;
  • trimestrul 2 – 14 săptămâni - 26 săptămâni;
  • trimestrul 3 – 27 săptămâni - 40 săptămâni sau până la naștere.

 

Mămica și fătul – ce modificări fiziologice se petrec în primul trimestru de sarcină?

 

În săptămânile 1 - 2 de sarcină au loc pregatirea hormonală a uterului pentru implantare și ovulația.

În săptămâna 3 de sarcină are loc fecundația (contopirea ovulului cu spermatozoidul) și călătoria zigotului nou format către locul de implantare. De la fecundație până la implantare vor trece 6-12 zile, în funcție de mai mulți factori.

În săptămâna 4 de sarcină are loc implantarea. Începe procesul de dezvoltare a embrionului și a placentei primare. Din acest moment se produce hormonul de sarcină, care va determina, în următoarele zile, testul de sarcină pozitiv.

Tot acum, puteți simți simptomele precoce de sarcină:

  • durere mamară mai intensă decât cea premenstruală;
  • uneori spotting în ziua implantării (sânge în cantitate foarte mică – a nu se confunda cu menstruația).

Pentru majoritatea femeilor, în săptămâna 5 sarcina începe să fie resimțită fizic; principalul simptom este amenoreea (absența menstruației), însoțită de puternica sensibilitate a sânilor, a mirosului și a gustului. În uter are loc o evoluție uimitoare a micului embrion, acesta având un diametru de aproximativ 2 mm. Din săptămâna 5 se poate vedea o sarcină incipentă la examenul ecografic endovaginal.

În săptămâna 6 de sarcină, bătăile de inimă ale embrionului pot fi evidențiate la examenul ecografic. Pe parcursul acestei săptămâni, senzația de greață se accentuează și pot apărea poftele. Se instalează o oboseală accentuată.

În săptămâna 7 de sarcină, caracteristicile faciale ale embrionului devin vizibile (ochii, urechile și nările). Membrele încep să crească, iar corpul are acum 8 - 9 mm. Disconfortul pe care îl veți simți poate include puseuri de transpirație, dureri de cap, iar starea de vomă se poate accentua. 

Săptămâna 8 de sarcină este marcată de două evoluții importante – se formează sistemul digestiv al bebelușului și scheletul. Cel târziu în această săptămână trebuie să vă prezentați la prima consultație prenatală. În mod ideal, recomandăm ca aceasta să aibă loc la 5 - 6 săptămâni de sarcină.

În săptămâna 9 de sarcină, embrionul devine făt, începe să se miște, structura lui osoasă devine mai puternică; tot acum apar degețelele. Uterul crește suficient cât să creeze senzația de urinare mai frecventă. Poate apărea și acneea.

În săptămâna 10 de sarcină, senzația de greață începe să se diminueze. Explicația? Între săptămânile 10 - 14 se formează organele genitale specifice sexului fetal. Creșterea bebelușului este din ce în ce mai rapidă, iar nivelul hormonilor începe să se stabilizeze.

În săptămâna 11 de sarcină, fătul măsoară aproximativ 5 cm, iar trăsăturile sale fizice sunt din ce în ce mai bine conturate. Dispare hernia ombilicală fiziologică. Este perioada în care recomandăm efectuarea testelor prenatale, ce pot determina riscul de boli genetice ale fătului.

Spre finalul săptămânii 12 de sarcină, părul și unghiile bebelușului încep să crească. Acum se recomandă efectuarea ecografiei morfologice de trimestrul 1 și dublul test.

În săptămâna 13 de sarcină, fătul ajunge să aibă o greutate de aprox 30 grame. Este ultima săptămână a trimestrului 1. Deja se vede un început de burtică.

 

Trimestrul 1 de sarcină: recomandări pentru viitoarele mămici

 

Pentru siguranța ei și a bebelușului, în primul trimestru de sarcină recomandăm fiecărei viitoare mămici:

  • continuarea suplimentelor cu acid folic sau derivați; este de dorit ca această suplimentare să înceapă preconcepțional;
  • încetarea consumului de alcool, cafea, droguri, ceai verde/negru/roșu și a medicamentelor;
  • evitarea factorilor toxici – lacuri, vopsele, acetonă, substanțe de curățenie (doar cu mască și mănuși), zone unde s-a stropit pentru dezinsecție/deratizare etc;
  • hidratarea adecvată și alimentație sănătoasă;
  • alegerea medicului obstetrician;
  • programarea primei consultații prenatale;
  • realizarea analizelor conform recomandărilor medicului;
  • odihnă suficientă;
  • activitate fizică moderată;
  • menținerea vieții sexuale moderate, dacă nu există factori de risc;
  • achiziționarea lenjeriei intime adecvată sarcinii și a hainelor pentru viitoarele trimestre;
  • cel târziu la finalul trimestrului 1 este recomandată informarea angajatorului și a colegilor despre sarcină, pentru a evita factorii de risc de la locul de muncă;
  • începerea pregătirii teoretice (din surse verificate), pregătirea fizică și emoțională pentru sarcină, naștere, alăptare și îngrijirea viitorului bebeluș;
  • luarea în evidență de către medicul de familie;
  • socializare cu alte mămici.

 

Analize necesare în trimestrul 1 de sarcină

 

Prima întâlnire cu medicul:

  • discuții amănuțite despre istoricul medical, istoricul obstetrical etc;
  • consultație și, eventual, frotiu citobacteriologic;
  • ecografie de confimare a sarcinii, cu stabilirea exactă a numărului de embrioni, a poziției și viabilității lor, precum și data probabilă a nașterii;
  • recomandarea de analize de sânge și urină;
  • stabilirea strategiei în sarcină;
  • oferirea de informații corecte și complete legate de simptomatologie, posibile complicații, factori de risc, alimentație adecvată etc;
  • evaluarea tensiunii arteriale.

Testele inițiale de sânge și urină recomandate în cadrul primei consultații prenatale:

  • HLG;
  • grupa de sânge și Rh-ul mamei și, dacă este necesar, și al tatălui;
  • analize pentru evaluarea funcției ficatului și rinichilor;
  • analize hepatita B, C, HIV și sifilis;
  • glicemie;
  • evaluarea funcției tiroidiene;
  • sumar de urină și urocultură;
  • TORCH;
  • posibil alte analize, în funcție de istoricul medical al mamei.

 

Testele genetice non-invazive – NIPT

 

După recoltarea de sânge de la mamă, în sângele acesteia se va căuta ADN-ul fetal circulant și se va analiza genetic pentru a detecta una din afecțiunile pentru care se face căutarea (Sdr. Down, Sdr. Edwards, Sdr. Patau, Sdr. Turner sau alte boli genetice date de microdeleții ale cromozomilor).
Există o varietate de asemenea teste, care sunt complet sigure, neinfluențând fătul în nici un fel.

Avantaje:

  • siguranța mamei și a produsului de concepție;
  • acuratețea mare pentru bolile testate;
  • posibilitatea de a se efectua devreme în sarcină, începând cu 10 săptămâni, pentru a afla în timp util dacă există un risc genetic.

Este important de menționat că aceste teste nu identifică orice boală genetică, ci doar cele testate. 

 

Biopsia de vilozități coriale – test genetic invaziv

 

Acest test se efectuează rar, doar pentru confirmarea unei suspiciuni depistate la un examen ecografic sau a unor factori de risc semnificativi. Sub control ecografic și anestezie locală, se pătrunde cu un ac până la placentă. Astfel, se recoltează un fragment de țesut placentar steril care se va trimite ulterior la examinare genetică.

Se poate efectua începând cu vârsta de 10 săptămâni a sarcinii.

Avantaje:

  • identifică câteva sute de boli genetice, inclusiv fibroza chistică (apare când un copil moștenește câte o genă afectată de la ambii părinți) și siclemia (dezvoltare anormală a hematiilor);
  • are o acuratețe de peste 99%.

Riscul de avort este mai mare decât după amniocenteză, iar la mamele cu Rh negativ trebuie administrată imunoglobulina pentru prevenția bolii hemolitice a nou-născutului.

 

Ecografia morfologică fetală și dublul test

 

Morfologia de trimestrul 1 poate fi efectuată singură sau împreună cu dublul test sau NIPT.

Ecografia este un examen amănunțit al fătului în care se evaluează și se măsoară anumite structuri fetale și se evidențiază riscul pentru a acel făt de a avea o malformație vizibilă sau un risc genetic.
Se poate efectua transabdominal sau endovaginal, în funcție de particularitățile fiecărui caz.
Multe sindroame genetice au răsunet ecografic încă de la 12 săptămâni, iar medicul poate identifica precoce semne de suspiciune în acest sens.

Standard, această ecografie este urmată de un test de sânge – dublul test –, care evaluează hormoni specifici sarcinii. Împreună și efectuate corect, rezultatele acestor teste pot da o predicție cu acuratețe de aproximativ 85 - 90% a riscului de boli genetice ale fătului respectiv. Nu un diagnostic. Pentru a acuratețe mai mare sau pentru cuplurile cu factori de risc (vârsta maternă peste 35 ani, istoric de boli genetice) se recomandă de primă intenție testele NIPT cu sau fără ecografia morfologică de trimestrul 1.

 

Rețineți!

 

Primul trimestru al sarcinii aduce, cu o simptomatologie puternică, o varietate de modificări atât în corpul mamei, cât și în cel al bebelușului, o gamă largă de analize ce pot fi efectuate pentru confirmarea stării de sănătate fetale și noi provocari pentru viitorii părinți.

Se recomandă colaborare bună cu medicul obstetrician care, prin profesionalismul și empatia sa, poate anula cea mai mare parte a emoțiilor și fricilor legate de starea mamei și a viitorului membru al familiei. Este esențială o dispensarizare corectă pentru a primi asigurarea că fătul are șanse maxime de a fi sănătos și a avea un prognostic cât mai favorabil în sarcină și o naștere fără consecințe patologice materne sau fetale.

Cel mai important e ca viitorii părinți să fie echilibrați, entuziasmați, sustinuți emoțional și să primească noțiuni corecte și complete vis a vis de fiecare etapă a sarcinii și nașterii, pentru ca aceste evenimente să se desfășoare ideal.

www.arcadiamami.ro

Powered by Froala Editor