Articole medicale

20.01.2022

Episclerita – cauze, simptome, tratament

Dr. Iulia Stefana Stan

Medic primar Oftalmologie

Episclerita reprezintă o inflamație a țesutului episcleral situat între conjunctivă și scleră. Este o afecțiune frecventă, de obicei idiopatică și benignă, deși poate fi recurentă. Femeile pot fi afectate mai frecvent decât bărbații. Este autolimitantă și tinde să dureze de la câteva zile până la 3 săptămâni.

Care sunt simptomele?
 

Principalul simptom al episcleritei este ochiul roșu unilateral sau, ocazional, bilateral ce poate fi însoțit de hiperlăcrimare, fotosensibilitate, senzație de arsură, înțepătura, corp străin.

Episcleritele iau două aspecte clinice: episclerita simplă și episclerita nodulară.

  1. Episclerita simplă
  • Este responsabilă pentru 75% din cazuri.
  • Se manifestă prin roșeață; disconfort ; uneori poate fi prezentă și fotofobia.
  • Clinic, apare dilatația vaselor episclerale, cu vase largi, cu dispoziție radiară care se văd prin conjunctivă.
  • Hiperemia poate fi sectorială (în 2/3 din cazuri) sau difuză, adesea are o distribuție interpalpebrală, cu o configurație triunghiulară, cu baza la limb.
  • Acuitatea vizuală este aproape întotdeauna normală.
  • Chemozisul, hipertensiunea introculară, uveita anterioară și keratita sunt rar asociate.
  1. Episclerita nodulară
  • Simptome: la trezire se observă un ochi roșu. În următoarele 2-3 zile zona de roșeață se lărgește și devine inconfortabilă.
  • Nodul vascular roșu moale, situat la nivelul fisurii interpalpebrale. Ocazional sunt prezenți mai mulți noduli.
  • Presiunea intraoculară este foarte rar crescută.
  • O reacție a camerei anterioare poate fi prezentă , dar e rară( 10%).
  • După câteva episoade, vasele inflamate pot deveni permanent dilatate.
  • Atacurile se remit de obicei fără tratament, dar tind să dureze mai mult decât în cazul episcleritei simple.
  • Este importantă excluderea altor cauze de noduli cum ar fi flictenuloza sau un granulom conjunctival.

Ce cauzează episclerita?
 

Episclerita poate fi idiopatică sau poate fi declanșată și întreținută de afecțiuni sistemice asociate (până la 30%):

  • Afecțiuni vasculare de colagen: artrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic, periarterită nodoasă, spondilita ankilopoetică, sindrom Reiter, artrită psoriazică;
  • Afecțiuni infecțioase: bacterii, virusuri( herpes, zoster), fungi, paraziți, sifilis, tuberculoză;
  • Afecțiuni de tip gută, atopii, corpi străini, boala Crohn ;
  • Rar, episclerita poate fi asociată cu: leucemia cu celule T, paraproteinemia, sindroame paraneoplazice, insuficiența corticosuprarenală, xantogranulomatoze;
  • După fixarea transclerală a implantului intraocular (IOL) de capsulă posterioară
  • Granulom după înțepătura de insectă.

Cum este diagnosticată episclerita?
 

Pentru a diagnostica episclerita este necesar un examen oftalmologic detaliat. Examenul biomicroscopic va evidenția hiperemia oculară și va permite excluderea celorlalte cauze de ochi roșu. Diagnosticul diferențial include conjunctivita bacteriană sau virală, care este mai superficială, keratoconjunctivita flictenulară, de obicei mobilă, irita și sclerita, care este mai profundă și mai dureroasă.

Dacă episclerita este severă, recurentă sau nodulară sunt necesare o serie de investigații suplimentare: hemoleucogramă, factor reumatoid, anticorpi antinucleari( ANA), anti-neutrophil cytoplasmic antibody (ANCA), proteina C reactivă, viteza de sedimentare a hematiilor( VSH), acid uric, serologie sifilis, boală Lyme, anticorpi antifosolipidici, radiografie toracică, radiografie sacroiliace, enzima de conversie a angiotensinei.

Cum se tratează episclerita?
 

Daca afecțiunea este ușoară, nu necesită tratament; comprese reci sau lacrimi artificiale refrigerate pot fi utile. Un steroid topic slab administrat de 4 ori pe zi timp de 1-2 săptămâni este de obicei suficient, deși uneori instilații mai frecvente sunt necesare inițial sau un steroid mai puternic poate fi administrat cu scăderea rapidă a dozei. Un antiinflamator nesteroidian( AINS) poate fi o alternativă , deși e mai puțin eficient. Un AINS oral este uneori necesar. Rar este necesar un tratament sistemic mai agresiv, aceasta doar la pacienții cunoscuți cu afecțiuni sistemice.

În concluzie, episclerita poate părea alarmantă, dar este o afecțiune comună care de obicei nu provoacă probleme pe termen lung. De obicei este autolimitantă în câteva săptămâni, dar anumite măsuri terapeutice pot ajuta la accelerarea procesului de vindecare. Cu toate acestea, evaluarea oftalmologică este importantă pentru diferențierea celorlalte cauze de ochi roșu sau depistarea unor afecțiuni asociate. Pentru programări, aveți la dispoziție numărul 0232.920 

Powered by Froala Editor