Articole medicale

20.09.2023

Afecțiunile venoase

Dr. Ionut Grosu

Medic primar Chirurgie vasculară

Afecțiunile venoase
Afecțiunile venoase

Impactul bolii venoase asupra calității vieții pacienților este acceptat pe scară largă. Mai multe studii europene de mare amploare au demonstrat că majoritatea adulților au vene reticulare sau filiforme, în timp ce venele varicoase sau stadiile mai severe ale bolii venoase sunt, în general, prezente la 25-40% din populație.

Venele filiforme și venele reticulare

Aceste vene mici, superficiale, pot fi foarte vizibile și pot cauza preocupări cosmetice sau simptome. Venele filiforme (cunoscute și sub numele de vene „în pânză de păianjen”/spider veins, telangiectazii sau erupții venoase) sunt <1 mm, în timp ce venele de 1-3 mm sunt denumite vene reticulare. Venele superficiale, tortuoase >3 mm sunt considerate vene varicoase. Pacienții cu vene filiforme sau reticulare le pot găsi inestetice și pot solicita tratament. Aceste vene pot fi tratate eficient cu ajutorul scleroterapiei injectabile sau al tehnicilor cu laser.

Venele varicoase

Venele varicoase sunt vene superficiale, dilatate și tortuoase, cauzate de obicei de refluxul venos superficial. Ele sunt observate de obicei infrageniculat, dar sunt, de asemenea, frecvente și la nivelul coapsei, localizarea exactă depinzând de distribuția anatomică a refluxului venos subiacent. Până la 1/4 dintre pacienți au avut o intervenție anterioară a varicelor, iar noile vene sunt fie vene varicoase cu adevărat recurente, fie vene reziduale netratate în intervenția anterioară, fie vene varicoase de novo care apar într-o nouă distribuție. Unii pacienți pot avea vene varicoase din cauza unei vene perforante incompetente, a unui reflux pelvian/abdominal sau a altor vene nenumite.

Edemul și modificările cutanate

Edemul venos apare secundar presiunii hidrostatice crescute din cauza hipertensiunii venoase cronice. Sistemul limfatic este incapabil să dreneze în mod adecvat lichidul interstițial produs excesiv. Edemul apare de obicei în jurul gleznei, dar poate implica piciorul și gamba. Simptomele sunt adesea mai grave după ortostatismul prelungit, spre sfârșitul zilei. Edemul izolat datorat bolii venoase este neobișnuit, în absența altor semne de boală venoasă. Cauzele non-venoase ale edemului, inclusiv limfedemul și insuficiența cardiacă, trebuie luate în considerare și pot coexista cu boala venoasă.

Hipertensiunea venoasă cronică este asociată cu o serie de modificări cutanate printre care:

  • Eczema venoasă (dermatită de stază venoasă). Pielea pruriginoasă, uscată și solzoasă este o modificare cutanată timpurie comună datorată hipertensiunii venoase. La fel ca majoritatea modificărilor cutanate venoase, eczema apare adesea pe fața medială a gambei inferioare (zona medială a jambierelor). Deși simptomele pot fi ameliorate cu ajutorul cremelor topice, eczema poate să persiste sau să se agraveze dacă nu sunt investigate cauzele care stau la baza hipertensiunii venoase.
  • Hemosiderinoza și pigmentarea pielii. Hipertensiunea venoasă cronică poate duce la extravazarea globulelor roșii, ceea ce duce la pigmentare din cauza depunerilor de hemosiderină în țesuturile subcutanate. Poate exista un răspuns inflamator asociat, care poate mima celulita. Odată ce inflamația s-a instalat, pigmentarea este de obicei permanentă, în ciuda tratamentului venos ulterior.
  • Lipodermatoscleroza. Hipertensiunea venoasă cronică și inflamația pot avea ca rezultat fibroza și îngroșarea pielii și a grăsimii subcutanate din partea inferioară a piciorului, cu aspectul clasic de „sticlă de șampanie inversată”. Inflamația acută datorată hipertensiunii venoase este denumită lipodermatoscleroză acută. Ca și în cazul hemosiderinozei, modificările cronice ale pielii și ale țesutului subcutanat sunt în general considerate ireversibile. Scopul principal al tratamentului venos este, de obicei, reducerea simptomelor, îmbunătățirea calității vieții pacientului și prevenirea progresiei bolii.

Ulcerația venoasă cronică: vindecată sau activă

Ulcerația venoasă este cea mai frecventă cauză a ulcerației membrului inferior și este considerată cea mai gravă din spectrul afecțiunilor venoase cronice. Ulcerele venoase sunt dureroase pentru pacienți, costisitoare de manageriat și dificil de tratat. Un ulcer venos cronic poate fi definit ca un defect de grosime completă a pielii, care apare în principal din cauza hipertensiunii venoase cronice, cu o durată >4 săptămâni, dar în cazul în care există semne clare de hipertensiune venoasă, tratamentul nu trebuie întârziat. Fața medială a treimii inferioare a gambei este localizarea cea mai frecventă, iar alte semne de hipertensiune venoasă cronică sunt frecvent prezente, ajutând la diferențierea ulcerelor venoase cronice de alte cauze de ulcerații ale gambei. Ulcerele sunt de obicei superficiale și, deși se observă frecvent o bază granulată sănătoasă, timpii de vindecare sunt în general prelungiți, cu o durată medie de vindecare de 4-6 luni. Deoarece ulcerele venoase afectează adesea pacienții vârstnici și fragili, pe lângă hipertensiunea venoasă cronică sunt frecvent prezenți și alți factori care contribuie la o vindecare deficitară a plăgilor (medicație, comorbidități, nutriție deficitară).

Pentru programarea unei consultații de Chirurgie vasculară, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.