Unele dintre cele mai frecvente lucruri pe care le aud în cabinet sunt: „Am adormit foarte greu și mă gândeam întruna la problemele de la serviciu”, „Deși eram epuizat, parcă nu-mi puteam opri mintea”, „Cu cât încercam mai tare să adorm, cu atât eram mai treaz”.
Mulți pacienți sunt convinși că insomnia este doar o consecință a stresului. Alții cred exact invers, că anxietatea lor s-a născut din câteva nopți nedormite. În realitate, lucrurile sunt mult mai complexe.
Anxietatea și insomnia au o relație profundă, iar una o alimentează pe cealaltă. Anxietatea face somnul mai dificil, iar lipsa somnului intensifică anxietatea. Astfel se formează ceea ce numim un cerc vicios, din care poate fi dificil să ieși fără să înțelegi mai întâi cum funcționează organismul.
Vestea bună este că acest cerc poate fi întrerupt. Primul pas este să înțelegem ce se întâmplă în creier atunci când nu mai reușim să dormim.
Somnul nu este o stare pasivă
Mulți oameni își imaginează somnul ca pe un moment în care creierul „se oprește”. În realitate, se întâmplă exact invers. Creierul desfășoară o activitate extrem de intensă și bine organizată. În fiecare noapte, milioane de neuroni comunică între ei, informațiile acumulate peste zi sunt selectate și consolidate, amintirile importante sunt păstrate, iar cele inutile sunt eliminate. Se reglează hormonii implicați în metabolism, se repară țesuturile și se reorganizează conexiunile dintre neuroni.
Din acest motiv, după o noapte bună de somn nu ne simțim doar odihniți. Gândim mai clar, reacționăm mai calm, luăm decizii mai bune și gestionăm mai eficient emoțiile.
Somnul reprezintă una dintre cele mai importante forme de „mentenanță” ale creierului.
Cum știe organismul că este timpul să doarmă
Somnul este controlat de două mecanisme principale, care funcționează împreună. Primul este ceasul biologic, numit ritm circadian. Acesta este coordonat de o structură foarte mică din creier, situată în hipotalamus, care funcționează asemenea unui dirijor. Ea primește informații despre lumină prin intermediul ochilor și sincronizează întregul organism cu alternanța dintre zi și noapte. Seara, când lumina scade, organismul începe să se pregătească pentru somn. Temperatura corpului scade ușor, ritmul cardiac încetinește, iar glanda pineală începe să secrete melatonină, hormonul care transmite creierului mesajul că se apropie timpul de odihnă.
Este important de înțeles că melatonina nu este un somnifer. Ea nu obligă organismul să adoarmă, ci doar îi oferă semnalul că este noapte. Dacă în acel moment creierul este extrem de activ sau anxios, simpla prezență a melatoninei nu va fi suficientă pentru a induce somnul.
Al doilea mecanism este ceea ce specialiștii numesc presiunea homeostatică a somnului. Pe parcursul zilei, în creier se acumulează o substanță numită adenozină. Cu cât stăm treji mai multe ore, cu atât nivelul adenozinei crește și apare senzația naturală de somnolență. Practic, organismul are propriul său „contor” al oboselii.
Interesant este faptul că tocmai aici acționează cafeaua. Cofeina nu elimină oboseala, ci blochează temporar receptorii pentru adenozină, păcălind creierul că nu este încă obosit. De aceea efectul cafelei este limitat și, odată ce acesta dispare, senzația de oboseală revine.
Somnul este rezultatul unui echilibru delicat
Creierul funcționează permanent printr-un echilibru între sistemele care stimulează starea de veghe și cele care favorizează somnul. Cel mai simplu este să ne imaginăm un automobil. Pedala de accelerație este reprezentată de substanțe precum noradrenalina și adrenalina, care ne mențin atenți și pregătiți să reacționăm. Frâna este, în principal, GABA, cel mai important neurotransmițător inhibitor din creier. Atunci când activitatea GABA predomină, neuronii își reduc ritmul de funcționare, iar organismul poate intra treptat în somn.
În mod normal, odată cu apropierea nopții, accelerația este eliberată și frâna începe să acționeze. La persoanele care suferă de anxietate, lucrurile nu se mai desfășoară astfel.
De ce nu putem adormi atunci când suntem anxioși
Din punct de vedere biologic, anxietatea este un mecanism de supraviețuire. Cu mii de ani în urmă, dacă un om observa un prădător în apropiere, creierul trebuia să reacționeze instantaneu. Nu era momentul pentru somn, ci pentru fugă sau luptă.
Astăzi nu mai fugim de animale sălbatice, însă creierul reacționează aproape identic atunci când percepe o amenințare. Diferența este că amenințările moderne se numesc rate, examene, probleme familiale, conflicte la serviciu, griji legate de sănătate. Pentru creier, diferența dintre un leu și un e-mail primit la ora 22:30 este uneori surprinzător de mică.
În ambele situații se activează aceleași circuite. Ritmul cardiac crește, respirația devine mai rapidă, mușchii se tensionează, nivelul cortizolului și al adrenalinei urcă, iar creierul intră într-o stare de vigilență maximă. Reacția este extrem de utilă când trebuie să evităm un pericol real. Devine o problemă atunci când apare exact în momentul în care încercăm să adormim. Cam ca atunci când ai vrea să parchezi o mașină al cărei motor este turat la maximum.
De ce „cu cât încerc să adorm, cu atât nu pot”
Mulți pacienți descriu același scenariu. Se uită la ceas și văd că este 23:30, apoi 00:15, apoi 01:20. Încep calculele: „Mai sunt doar cinci ore”, „Dacă nu dorm acum, mâine nu voi putea funcționa”, „Oare iar voi face un atac de panică?”
Gândurile acestea sunt perfect de înțeles. Problema este că ele sunt interpretate de creier ca dovezi că există un pericol. Iar dacă există un pericol, el face exact opusul somnului – crește vigilența.
Așa apare unul dintre cele mai importante mecanisme ale insomniei cronice, pe care cercetătorii îl numesc hiperactivare sau hyperarousal. Creierul nu este lipsit de somn pentru că nu este suficient de obosit, ci pentru că este prea activ ca să se poată deconecta. Descoperirea a schimbat profund modul în care privim insomnia. Astăzi știm că, în multe cazuri, problema nu este lipsa oboselii, ci imposibilitatea creierului de a renunța la starea de alertă.
Dacă întâmpini probleme de somn de mai multe săptămâni, care au început să îți afecteze viața, nu aștepta să treacă de la sine. Programează o consultație de Psihiatrie apelând numărul de telefon 0232 920 – Call Center Arcadia.
Citește aici ce se întâmplă în creierul anxios, de la amigdală până la cortizol, și de ce o singură noapte cu somn de slabă calitate schimbă felul în care reacționăm a doua zi.
