Articole medicale

08.10.2025

Ateroscleroza cerebrală

Dr. Anca Iftimi

Medic specialist Neurologie

Ateroscleroza cerebrală
Ateroscleroza cerebrală

Ateroscleroza cerebrală reprezintă o afecțiune a pereților arterelor mari și medii ale creierului, ce constă în îngustarea acestora prin depuneri de colesterol, inflamație, calcifieri, asociind complicații (ruptură, tromboză, sângerări).
Vasele mici ale creierului pot fi afectate într-o manieră asemănătoare, printr-un proces numit arterioscleroză. Acesta este provocat de hipertensiunea arterială, ce determină alte tipuri de leziuni, secundare în general stresului asupra pereților vasculari. Acestea pot antrena obstrucții ale arteriolelor, cu formarea de microinfarcte la nivelul creierului, denumite „lacune” – mici cavități observate cu precădere în straturile profunde ale creierului, cu diametru între 1-15 mm.
Pentru ateroscleroza arterială cerebrală, leziunile reprezentative sunt plăcile de aterom, care se dezvoltă inițial excentric, fără a reduce diametrul lumenului vascular. Pe măsură ce plăcile evoluează, creează stenoza vasului, ce reduce fluxul de sânge către creier și provoacă evenimente vasculare, devenind simptomatice.
Ateroscleroza cerebrală reprezintă cauza principală a accidentelor vasculare cerebrale ischemice și debutează de obicei după vârsta de 40 de ani, deși în ultimii ani observăm o prevalență la vârste de 30-35 de ani, îndeosebi la sexul masculin. Acest fapt se datorează probabil incidenței factorilor de risc modificabili la vârste din ce în ce mai mici (fumat, hipertensiune arterială, stres, consum de grăsimi saturate, sedentarism).

Procesul aterosclerozei cerebrale și riscurile implicate

Procesul aterosclerozei cerebrale este declanșat și favorizat de factorii de risc vascular specifici modificabili (dislipidemia – prin creșterea peste valorile normale ale colesterolului în sânge, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul, hiperhomocisteinemia, obezitatea, alcoolismul, stresul, sedentarismul) sau nemodificabili (vârsta, sexul, caracteristicile genetice).
Afecțiunea evoluează lent și poate progresa ani de zile fără simptome evidente; implică un proces infiltrativ-degenerativ, respectiv depunerea de depozite lipidice în stratul superficial (intima), urmând o reacție fibroconjunctivală (dezvoltarea unor rețele de colagen, procese inflamatorii, cu creșterea treptată în dimensiuni). Unele plăci de aterom rămân fibroase, altele se complică cu calcificări, hemoragii sau ulcerații.
Plăcile vulnerabile se pot fragmenta sau se pot tromboza, trimițând în torentul sanguin veritabile obstacole ce pot chiar ocluziona vasul afectat, provocând astfel accidente vasculare cerebrale permanente (embolie arterio-arterială).
Totodată, accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi provocate de plăcile de aterom și printr-un mecanism hemodinamic, respectiv simpla îngustare ce devine atât de severă încât reduce la un nivel periculos fluxul sanguin în acea zonă a creierului deservită de vasul afectat.
Alte obstacole formate din fragmente de plăci sau trombi suferă o dezagregare rapidă și determină un deficit neurologic „tranzitor”, stând la baza evenimentelor de tip atacuri ischemice tranzitorii, ce pot fi urmate însă în scurt timp de accidente vasculare cerebrale permanente.

Diagnosticul aterosclerozei cerebrale

Cunoscând principalele aspecte legate de boala cerebrovasculară aterosclerotică și riscurile pe care le implică, este evident necesar a se diagnostica precoce această afecțiune, pentru a se stabili măsurile de prevenție a evenimentelor vasculare.
Cele mai utile metode de diagnostic al aterosclerozei cerebrale sunt reprezentate de imagistica cerebrală de înaltă performanță – respectiv angio-CT cerebral, angio-RMN cerebral și chiar angiografie cerebrală în cazuri selecționate, cu posibilitatea vizualizării întregului sistem arterial cerebral, încă de la formarea sa în porțiunea superioară a toracelui/baza gâtului. Aceste investigații ne oferă o bună vizualizare a conturului vascular și o estimare cu un nivel satisfăcător de sensibilitate a gradului de stenoză, oferind detalii utile pentru stabilirea conduitei terapeutice corecte.

Pentru programarea unei consultații, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.