Articole medicale

18.03.2024

Burnout: cum identificăm, prevenim și gestionăm epuizarea

Psih. Maria Marchis

Psihologie

Burnout: cum identificăm, prevenim și gestionăm epuizarea
Burnout: cum identificăm, prevenim și gestionăm epuizarea

În lupta cu burnout-ul, conștientizarea și acțiunea sunt cheile către o viață profesională și personală mai sănătoasă. Epuizarea emoțională, distanțarea de la muncă, scăderea performanței – acestea sunt doar câteva dintre semnele pe care le întâlnim într-o stare de burnout.  Burnout-ul nu este doar oboseală fizică; el afectează sănătatea mintală într-un mod substanțial.

Poate cea mai expresivă definiție a burnout-ului este cea reprezentată de procesul arderii unei lumânări, de unde și termenul de “to burn out”, stare pe care ajungem să o resimțim când ne aflăm în burnout.
Este nevoie să fim conștienți că epuizarea nu este doar un produs al agitației cotidiene; ea devine un mod de viață la care nu suntem pregătiți să renunțăm prea ușor. Acceptarea burnout-ului este complicată atât pentru cei aflați în această stare, cât și pentru cei din jurul lor, deoarece implică schimbarea unei rutine care ne e, aparent, comodă și cunoscută, iar schimbarea, de cele mai multe ori, ne sperie. Pentru a ne ajuta pe noi sau pe cei afectați, trebuie să înțelegem resursele interioare care alimentează acest cerc vicios.
Dezechilibrul dintre solicitările muncii și resursele personale poate fi un factor major în declanșarea burnout-ului. Este important să analizăm relația dintre valorile personale și profesionale și să conștientizăm necesitatea de a ne regăsi scopul în muncă. De multe ori, atunci când nu regăsim valorile personale și în munca de zi cu zi, nu reușim să atingem gradul de satisfacție personală, spre care, uneori poate inconștient, urmărim să ajungem. E nevoie ca atunci când ne aflăm într-o perioadă în care starea noastră e diferită să ne oprim puțin din alergat, să ne luăm o pauză pentru a ne da seama care sunt, de fapt, sursele de haos. Poate fi această incongruență dintre valori – ce promovăm noi și ce promovează locul nostru de muncă ca valoare (spre exemplu, competitivitatea în defavoare colaborării).

Burnout, depresie și stres: elemente diferențiatoare

În societatea de astăzi, tot mai mulți oameni se confruntă cu provocări și experiențe care pot afecta starea lor de bine. Trei condiții adesea discutate și uneori confundate și asumate eronat sunt burnout-ul, depresia și stresul. Deși acestea pot avea simptome comune, ele sunt probleme distincte, cu caracteristici și cauze specifice.

1. Burnout: Epuizarea legată de muncă

Burnout-ul este o reacție la stresul cronic asociat cu locul de muncă sau sarcini repetate, devenind astfel o boală profesională. Se manifestă prin epuizare fizică și emoțională (persoanele afectate se simt extenuate, fără energie și resurse emoționale), depersonalizare (dezvoltarea unei atitudini cinice și distante față de muncă sau colegi), scăderea performanței profesionale (persoanele cu burnout experimentează o scădere semnificativă în calitatea și eficiența muncii lor).

2. Depresia: Stare persistentă de tristețe

Depresia poate avea multiple cauze, inclusiv factori genetici, dezechilibre chimice sau evenimente de viață. Printre simptomele depresiei amintim starea persistentă de tristețe (tristețe profundă și prelungită care afectează calitatea vieții zilnice, nu doar la serviciu), lipsa plăcerii în activități obișnuite (pierderea interesului sau plăcerii în lucrurile care, în mod normal, aduceau bucurie), perturbări ale somnului (insomnie sau hipersomnie).

3. Stresul: Răspuns la provocări și presiuni

Stresul este o reacție la situații dificile, presiuni sau provocări. Este un răspuns natural, dar poate deveni problematic atunci când devine cronic. Diferența este legată de timp – cât timp stăm în această stare. Caracteristicile stresului includ reacții fiziologice (creșterea tensiunii arteriale, palpitații, tulburări digestive), tulburări de somn (dificultăți în a adormi sau a menține somnul), modificări comportamentale (dificultăți de concentrare, iritabilitate crescută).

Deși aceste condiții sunt distincte, ele pot interacționa între ele. Stresul cronic poate evolua în burnout, iar atunci când acestea persistă, pot contribui la instalarea depresiei. Este crucial să recunoaștem semnele timpurii și să căutăm ajutor de specialitate. Psihologii, psihiatrii sau alți specialiști în domeniul sănătății mintale pot oferi sprijin și intervenții personalizate pentru fiecare condiție. Prin recunoașterea semnelor distinctive și acționarea în consecință, putem contribui la promovarea sănătății mintale și bunăstării noastre.

De asemenea, e important să verificăm dacă ceea ce traversăm nu se identifică cu sindromul boreout, care deși asemănător ca simptomatologie cu sindromul burnout, are la bază o altă dinamică. În timp ce burnout-ul apare din cauza suprasolicitării și a stresului excesiv la locul de muncă, boreout-ul rezultă dintr-o lipsă de provocări și stimulare în mediul profesional. Persoanele afectate de boreout simt că munca lor nu este suficient de solicitantă sau interesantă, ceea ce poate duce la o scădere a motivației și implicării la locul de muncă.

Burnout: strategii de gestionare și prevenire

Stabilirea limitelor clare între viața profesională și cea personală, sprijinul social, auto-reflectarea și reevaluarea priorităților sunt doar câteva dintre strategiile eficiente în gestionarea și prevenirea burnout-ului. Este esențial să ne asumăm responsabilitatea pentru starea noastră mintală și să ne acordăm timpul necesar pentru a ne redescoperi echilibrul prin:

  1. Stabilirea limitelor clare
  • Învață să spui „nu” atunci când ești suprasolicitat.
  • Definește și respectă limitele între muncă și viața personală.
  1. Gestionarea timpului
  • Prioritizează sarcinile și organizează-ți agenda zilnică.
  • Stabilește perioade regulate de pauză pentru a evita suprasolicitarea.
  1. Auto-reflectarea și conștientizarea
  • Monitorizează nivelul de stres și identifică factorii care contribuie la el.
  • Fii conștient de propriile limite și necesități.
  1. Sprijinul social
  • Comunică deschis cu colegii și supervizorii despre provocările tale.
  • Construiește relații solide cu colegii pentru a avea un suport reciproc.
  1. Gestionarea stresului
  • Adoptă tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau respirația profundă.
  • Practică activități recreative care te relaxează și te eliberează de stres.
  1. Setarea unor obiective realiste
  • Stabilește obiective realiste și realizabile.
  • Împarte sarcinile mari pentru a le face mai gestionabile.
  1. Formarea și dezvoltarea profesională
  • Participă la programe de formare care îți dezvoltă abilitățile.
  • Menține-te actualizat în domeniul tău de activitate.
  1. Menținerea unui stil de viață sănătos
  • Asigură-te că ai o alimentație echilibrată și suficient somn.
  • Include activități fizice pentru a-ți menține starea de sănătate.
  1. Vacanțe și pauze regulate
  • Alocă timp pentru vacanțe și perioade de odihnă.
  • Ia pauze regulate pe parcursul zilei pentru a-ți reîncărca bateriile.
  1. Recunoașterea realizărilor personale și profesionale
  • Celebrarea succeselor mici și a realizărilor tale.
  • Fii conștient de importanța muncii tale și a contribuției pe care o aduci.

Toate aceste strategii pot deveni un mod de viață și pot contribui semnificativ la prevenirea burnout-ului, menținând echilibrul. Fie că este vorba despre stabilirea unor limite clare sau despre regăsirea valorilor personale, abordarea atentă poate aduce o schimbare semnificativă în calitatea vieții.

Pentru programări, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.