Cancerul colorectal (CCR) reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate, această patologie fiind la ora actuală a treia neoplazie ca frecvență la nivel mondial.
În România, cancerul colorectal reprezintă a treia neoplazie la sexul feminin (după col uterin și sân), respectiv a doua neoplazie la pacienții de sex masculin (după pulmon).
Riscul de apariție a cancerului colonic este diferit în funcție de prezența sau absența unor factori de risc genetici, de mediu, de gazdă.
Factori de risc în cancerul colorectal
Prezintă risc de a dezvolta cancer colorectal:
- Pacienții din familii cu anumite sindroame genetice (ex. polipoza adenomatoasă familială și variantele ei: Sindromul Gardner, Sindromul Turcot și polipoza adenomatoasă familială atenuată; cancerul colorectal nonpolipos ereditar HNPCC; sindromul de polipoză hiperplazică) – au un risc de până la 90% de a dezvolta cancer colorectal la vârste tinere;
- Pacienții cu istoric familial de cancer colorectal, cei cu o rudă de gradul I sau două rude de gradul II care au sau au avut cancer colorectal sau polipi colorectali – prezența polipilor pe peretele rectului sau al colonului poate determina apariția cancerului;
- Pacienții cu istoric personal de cancer colorectal sau polipi colorectali inclusiv post-rezecție chirurgicală sau endoscopică;
- Pacienții cu boală inflamatorie intestinală (boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică).
Factorii de risc mai includ:
- Sexul – bărbații sunt mai frecvent afectați decât femeile;
- Vârsta – pacienții peste 50 de ani sunt mai expuși riscului de a face cancer colorectal;
- Mediul de viață urban;
- Factorii dietetici – prezența grăsimilor alimentare în cantitate ridicată, consumul crescut de carne roșie sau procesată, o dietă săracă în fibre;
- Consumul de alcool;
- Fumatul;
- Obezitatea;
- Sedentarismul.
Simptomele în cancerul colorectal
În stadiile precoce, cancerul colorectal poate să fie asimptomatic, leziunea fiind depistată întâmplător, în urma unei colonoscopii de screening.
În stadii mai avansate, pot apărea simptome precum:
- tulburări de tranzit – diaree/constipație;
- sângerări identificate în scaun;
- senzație de defecare incompletă;
- pierderi în greutate involuntare.
În cazul unui diagnostic de anemie, doctorul trebuie să verifice dacă există sângerări ale tractului digestiv.
Semnele și simptomele generale includ: inapetență, senzație de oboseală, disconfort prin balonare, crampe și dureri abdominale.
Există riscul să se confunde sângerările cu prezența hemoroizilor. De aceea, e foarte important diagnosticul medicului înainte de a începe orice tratament.
Sensibilitatea și specificitatea acestor simptome este mică, adică nu se poate stabili prezența/absența cancerului pe baza prezenței/absenței acestor simptome, fiind necesare investigații suplimentare.
Cancerul colorectal: diagnostic
Markerii tumorali nu au valoare diagnostică, având o sensibilitate de 30-45%.
Colonoscopia totală, cu prelevarea de biopsii pentru examen histopatologic, este investigația de primă intenție în diagnosticul cancerului colorectal.
Rectosigmoidoscopia identifică peste 50% din tumorile colorectale.
Irigografia cu dublu contrast explorează în totalitate colonul, dar, din cauza sensibilității reduse comparativ cu cea a colonoscopiei, este utilizată din ce în ce mai puțin.
Colonografia-CT și administrarea capsulei endoscopice sunt metode noi, utilizate pentru diagnosticul cancerului colorectal, însă fără posibilitatea prelevării de biopsii astfel încât, dacă se detectează o leziune suspectă, pacientul este îndrumat către colonoscopia de confirmare.
Cancerul colorectal: tratament
Tratamentul chirurgical este singurul tratament curativ. Poate fi necesară chimioterapia, radiochimioterapia, în funcție de stadiul tumoral și localizarea tumorii.
Este important de menționat că după tratamentul chirurgical sunt necesare colonoscopii de control (la 1 an după chirurgie, apoi la 3-5 ani).
Metodele de prevenție a cancerului colorectal
Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială:
- evitarea consumului de alcool;
- renunțarea la fumat;
- activitate fizică;
- dietă bogată în fibre, vegetale, pește;
- dietă hipocalorică, hipoglucidică;
- suplimente vitaminice (acid folic, vitamina B6, calciu, vitamina D, magneziu);
- consumul de cafea este permis, fiind considerat un factor protector.
Cancerul colorectal se dezvoltă cel mai adesea din polipi adenomatoși colonici care, în timp, devin displazici, apoi se transformă în cancer. Intervalul de timp de la apariția polipului la dezvoltarea unui cancer avansat este de aproximativ 10 ani. Acești polipi pot fi asimptomatici, pacientul putând avea inclusiv analize de sânge în limite normale.
Screeningul cancerului colorectal se realizează prin evaluarea pacienților asimptomatici cu scopul de a depista leziunea în stadii incipiente (polipi colonici), când se poate beneficia de tratament eficient (polipectomie endoscopică), întrerupându-se astfel evoluția polipului către cancer.
Începând cu vârsta de 50 de ani, atât bărbații cât și femeile trebuie să facă screening pentru cancerul colorectal chiar dacă nu prezintă simptome sau risc.
Important: este posibil să fiți nevoiți să începeți screeningul periodic sub 50 de ani dacă aveți rude de grad I cu cancer colorectal, polipi colonici, boală inflamatorie intestinală sau afecțiuni genetice cu risc foarte mare de apariție a cancerului colorectal.
Colonoscopia repetată la fiecare 10 ani este cel mai bun examen pentru screeningul colorectal. Este metoda „gold standard” de evaluare a colonului, având sensibilitate și specificitate înalte. Se vizualizează întregul colon, iar în cazul depistării unor leziuni, acestea pot fi îndepărtate (polipectomie endoscopică) sau cel puțin biopsiate. Trebuie efectuată ori de câte ori una dintre celelalte metode de sceening este pozitivă și poate fi efectuată sub analgosedare.
Rectosigmoidoscopia flexibilă (RSF), colonoscopia parțială care vizualizează ultimii 60 cm ai colonului, este recomandată la fiecare 5 ani. Este propusă ca metodă de screening deoarece statistic un procent mai mare din cancerele colorectale sunt localizate pe colonul stâng. Are avantajul că durează mai puțin, aproximativ 5-10 minute, este relativ bine tolerată, putând fi efectuată fără sedare. Are dezavantajul că lasă neevaluat colonul drept și deci nu poate fi exclusă o patologie la acest nivel.
Computer tomografia abdomino-pelvină cu vizualizare tub digestiv este recomandată la fiecare 5 ani. Pentru această investigație este necesară pregătirea digestivă. Este o alternativă acceptabilă când colonoscopia nu se poate efectua, în cazul pacienților care au contraindicații pentru efectuarea colonoscopiei. În cazul în care această investigație descrie polipi colonici sau mucoasă colonică îngroșată, este necesară efectuarea colonoscopiei cu biopsie.
Testele pentru determinarea hemoragiilor oculte în scaun sunt recomandate anual. Au o sensibilitate scăzută pentru detectarea polipilor adenomatoși și a leziunilor neoplazice. În caz de rezultat pozitiv, se recomandă obligatoriu efectuarea unei colonoscopii pentru a depista sau infirma o patologie colonică.
Celelalte metode – colonoscopia virtuală, irigografia, capsula endoscopică sau testele de evaluare a AND-ului fecal – nu s-au impus ca metode de screening, fie din cauza costurilor (colonoscopia virtuală, capsula endoscopică sau testele de evaluare a AND-ului fecal), fie din cauza sensibilității scăzute (irigografia).
Cancerul colorectal este o patologie ce poate fi evitată. Vă recomandăm o consultație la medicul gastroenterolog pentru a discuta despre metoda cea mai potrivită de prevenție. Pentru programare, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
