Osul scafoid este unul dintre cele 8 oase carpiene (la nivelul pumnului), fiind localizat în partea dinspre police (degetul mare) (Imaginea 1). Acesta realizează conexiunea între oasele carpiene așezate pe 2 rânduri, contribuind substanțial la mobilitatea normală a pumnului.
Imaginea 1. Localizarea osului scafoid
Fracturile de scafoid sunt cele mai frecvente fracturi ale oaselor carpiene. Acestea trebuie diagnosticate și tratate corespunzător pentru a preveni instalarea precoce a artrozei pumnului, manifestată prin durere cronică și limitarea funcțională a membrului superior respectiv.
Epidemiologia fracturilor de scafoid
Fracturile de scafoid reprezintă aproximativ 60% dintre fracturile oaselor carpiene, fiind de 2 ori mai frecvente la bărbați decât la femei și apărând în special la persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani.
Mecanismul de producere a fracturilor de scafoid
Cel mai adesea, fracturile de scafoid sunt produse printr-un mecanism de cădere pe mână în hiperextensie și deviată ulnar (Imaginea 2). Se întâlnesc mai ales la persoanele implicate în sporturi de contact.
Imaginea 2. Mână în hiperextensie și deviată ulnar
Clasificarea fracturilor de scafoid
Fracturile de scafoid sunt clasificate în funcție de:
- gradul de deplasare: nedeplasate/deplasate;
- localizarea anatomică: polul distal (10%), corpul scafoidului (65%), polul proximal (25%).
Fractura de scafoid poate fi izolată sau în combinație cu alte leziuni ale marelui arc (osul capitat, hamat, piramidal) sau cu fractura stiloidei radiale.
Simptomatologia fracturii de scafoid
Principalul simptom al fracturii de scafoid este durerea, însoțită de limitarea funcțională a pumnului.
Examenul clinic al fracturii de scafoid
Pot exista tumefieri și echimoze (vânătăi) la nivelul tabacherei anatomice a pumnului (Imaginea 3), regiune delimitată de 3 tendoane ale policelui (lungul abductor și scurtul extensor de o parte și lungul extensor de cealaltă parte). Tabachera anatomică a fost denumită în acest fel datorită unui obicei din trecut al oamenilor de a pune tutun și a-l priza ulterior din această zonă.
Imaginea 3. Localizarea tabacherei anatomice a pumnului
Durerea poate fi reprodusă de examinator prin:
- palparea polului distal sau a tabacherei anatomice;
- încărcarea axială a policelui (împingerea degetului mare spre pumn).
Investigații imagistice indicate în fracturile de scafoid
Radiografia cu incidențe de scafoid se realizează când se suspectează o fractură de scafoid, cele 2 incidențe ale radiografiei de pumn (față și profil) nu sunt suficiente pentru diagnostic, iar fractura poate fi omisă. În aproximativ 30% dintre cazuri, radiografia poate să nu detecteze o fractură, dar dacă există suspiciune clinică această investigație va fi repetată în 14 zile.
Tomografia computerizată reprezintă cea mai bună investigație pentru a localiza cu precizie fractura și a evalua gradul de deplasare, angulare, mărimea fragmentului, progresul spre consolidare.
Rezonanța magnetică nucleară este extrem de utilă în diagnosticul fracturilor oculte (care nu sunt vizibile pe radiografiile simple). De asemenea, poate detecta și leziuni ligamentare asociate.
Metode de tratament al fracturilor de scafoid
Așa cum a fost menționat mai sus, diagnosticarea corectă și tratamentul aplicat corespunzător sunt condiții esențiale pentru prevenirea complicațiilor ulterioare, manifestate prin durere cronică și limitarea funcțională a articulației pumnului, cauzate fie de neconsolidarea fracturii, fie de modificările artrozice ale articulației instalate precoce (așa-numitul pumn SNAC - scaphoid non-union advanced collapse).
Tratamentul conservator cu aparat gipsat este rezervat fracturilor nedeplasate. În funcție de localizarea fracturii, acesta va fi menținut timp de: 4 - 6 săptămâni (polul distal), 8 - 10 săptămâni (corpul scafoidului), 10 - 12 săptămâni (polul proximal). Consolidarea va fi evaluată și prin investigații imagistice.
Tratamentul chirurgical variază în funcție de momentul diagnosticării și poate consta în fixare percutană sau reducere deschisă/fixare internă cu șurub cu/fără grefă osoasă.
În cazul în care fractura nu este vizibilă pe radiografia inițială, dar există suspiciune clinică, se recomandă tratamentul conservator cu imobilizare gipsată și repetarea radiografiei după 14 zile. Dacă suspiciunea clinică persistă și radiografia este iarăși neconcludentă, se va efectua un examen RMN urgent pentru detectarea unei posibile fracturi oculte sau a unei leziuni ligamentare.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
