Articole medicale

20.03.2026

Leziunile reziduale de acnee: cicatrici, pete și mecanismele lor de apariție

Dr. Adelina Harat Batog

Medic primar Dermato-venerologie

Leziunile reziduale de acnee: cicatrici, pete și mecanismele lor de apariție

Acneea este cea mai frecventă patologie cutanată la nivel mondial, afectând aproximativ 80% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 11 și 30 de ani. În realitate, aproape oricine poate dezvolta acnee la un moment dat în viață, uneori în perioadele cele mai nepotrivite.
Aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă de acnee dezvoltă cicatrici, cu un impact psihosocial important, care poate include scăderea încrederii în sine, afectarea calității vieții și dificultăți emoționale.

 

Cum apar cicatricile și discromiile post-acneice

Cicatricile de acnee apar ca urmare a inflamației și a distrugerii structurii pielii provocate de leziunile acneice, în special atunci când acestea afectează straturile profunde ale pielii. Inflamația se dezvoltă atunci când glandele sebacee se obstruează cu sebum, celule moarte și bacterii, ceea ce duce la apariția papulelor, pustulelor, nodulilor și chisturilor. Cu cât inflamația este mai profundă, cu atât riscul de apariție a cicatricilor este mai mare.
Ruptura peretelui folicular în leziunile de acnee declanșează un răspuns inflamator orientat inițial către autovindecarea pielii, însă acest proces poate conduce la apariția cicatricilor atrofice sau hipertrofice. Localizarea și severitatea procesului de vindecare determină tipul de cicatrice care se dezvoltă.
În fazele inițiale, inflamația determină vasodilatație și stimularea melanogenezei, ceea ce duce la apariția eritemului postinflamator sau a hiperpigmentărilor postinflamatorii. Ulterior, procesul de remodelare a matricei extracelulare poate avea ca rezultat formarea cicatricilor definitive, fie ele atrofice sau hipertrofice.
Deși nu toate persoanele care suferă de acnee dezvoltă cicatrici, înțelegerea cauzelor și a factorilor de risc joacă un rol esențial în managementul și prevenirea acestora.

Factori de risc pentru apariția cicatricilor de acnee

Există mai mulți factori care contribuie la dezvoltarea cicatricilor post-acneice:

  • Traumatizarea leziunilor de acnee, care intensifică inflamația și injuria pielii, crescând semnificativ riscul de cicatrizare;
  • Factorii genetici – istoricul familial de cicatrici de acnee crește riscul individual;
  • Fototipul cutanat – persoanele cu pielea mai închisă la culoare sunt mai predispuse la cicatrici hipertrofice sau cheloide;
  • Sexul masculin;
  • Severitatea acneei, durata bolii și recidivele frecvente, care sunt direct corelate cu riscul de apariție a cicatricilor.

Deși acneea poate fi o afecțiune temporară, semnele care rămân pot produce modificări de lungă durată ale texturii și culorii pielii. Acestea variază ca tip și severitate, iar înțelegerea mecanismelor de apariție este esențială pentru alegerea celei mai eficiente strategii terapeutice.

Tipuri de cicatrici post-acneice

Există două mari categorii de cicatrici de acnee: cicatrici atrofice și cicatrici hipertrofice sau cheloide.

Cicatricile atrofice (deprimate)

Acestea apar prin deficit de producție de colagen și includ mai multe subtipuri:

  • Ice pick – cicatrici adânci și înguste, fiind cele mai dificil de tratat și adesea rezistente la terapiile superficiale;
  • Boxcar – depresiuni mai largi, cu margini bine delimitate, care pot ajunge în profunzimea pielii; apar de obicei după episoade inflamatorii extinse;
  • Rolling scars – cicatrici cu margini rotunjite, care conferă pielii un aspect ondulat; apar atunci când sub piele se dezvoltă țesut fibros ce trage tegumentul în jos.

Cicatricile hipertrofice și cheloide

Acestea sunt cicatrici proeminente, apărute ca urmare a unei producții excesive de colagen în procesul de vindecare.

Leziunile postinflamatorii: eritem și hiperpigmentații

După vindecarea acneei, frecvent rămân pete roșii, roz sau hiperpigmentate la nivelul pielii. Acestea nu sunt cicatrici, ci leziuni postinflamatorii, care se pot ameliora sau chiar dispărea spontan în timp.

În majoritatea cazurilor, o persoană nu dezvoltă un singur tip de cicatrice, ci o combinație de mai multe tipuri de leziuni post-acneice, incluzând cicatrici, eritem și hiperpigmentații.

Concluzie

Leziunile reziduale de acnee – fie că vorbim despre cicatrici atrofice, cicatrici hipertrofice, eritem sau hiperpigmentații postinflamatorii – reprezintă rezultatul unor procese inflamatorii complexe care afectează structura pielii. Tipul, severitatea și combinația acestor leziuni diferă de la un pacient la altul, fiind influențate de factori precum severitatea acneei, predispoziția genetică, fototipul cutanat și modul de gestionare a leziunilor inflamatorii.

Înțelegerea mecanismelor de apariție și a tipurilor de leziuni post-acneice este esențială pentru alegerea unei strategii terapeutice eficiente. Deoarece majoritatea pacienților prezintă o asociere de mai multe tipuri de cicatrici și discromii, abordarea trebuie să fie personalizată, etapizată și multimodală.

Pentru a afla care sunt opțiunile moderne de tratament, de la terapii minim invazive la proceduri dermatologice avansate, te invităm să citești articolul: Tratamentul cicatricilor și discromiilor post-acneice

Un consult dermatologic este primul pas către un plan de tratament personalizat pentru cicatricile și discromiile post-acneice. Programează o consultație la numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.