Mersul este un act atât de firesc și de banal, încât rareori ne gândim la complexitatea sa. Este un proces care implică coordonarea perfectă a mai multor sisteme ale corpului pentru a ne deplasa într-un mod eficient și sigur. Complexitatea mersului devine evidentă atunci când acesta este perturbat din cauza unei leziuni, a unei intervenții chirurgicale, a unei afecțiuni neurologice sau, pur și simplu, a îmbătrânirii. Recuperarea mersului poate fi un proces lung și dificil, iar succesul și durata sa depind de o combinație de factori modificabili și nemodificabili. În acest articol, îți vom spune care sunt câțiva dintre cei mai importanți.
Severitatea leziunii și statusul pretraumatic
Severitatea leziunii și statusul pretraumatic al pacientului sunt factori determinanți în procesul de recuperare a abilității de a merge. În general, o fractură simplă se va recupera mai rapid decât o leziune medulară sau un accident vascular cerebral sever. Extinderea daunelor neurologice sau musculo-scheletice este un factor determinant major.[1][2][3][4]
Contează foarte mult și statusul pretraumatic. Pacienții care erau independenți în activitățile zilnice înaintea evenimentului traumatic (accident vascular cerebral, fractură de șold, leziune medulară) au un potențial de recuperare mai bun, comparativ cu cei care prezentau deja limitări de mobilitate.[1][2][3][4]
Intervenția timpurie și intensitatea reabilitării
Când începe recuperarea mersului și cât de intens este procesul de reabilitare sunt alți doi factori foarte importanți care pot influența durata și succesul recuperării.
Fie că este vorba de fizioterapie, kinetoterapie, terapie ocupațională sau o combinație a acestora, începerea unui program de recuperare cât mai curând posibil optimizează șansele de succes. Studiile arată constant că o intervenție timpurie (kinetoterapie, fizioterapie, ergoterapie) este crucială. Începerea exercițiilor cât mai curând posibil după stabilizarea stării medicale previne atrofia musculară, rigiditatea articulară și ajută creierul să „reînvețe” mișcările.[1][2][3][4]
Pe lângă intervenția timpurie, intensitatea și frecvența exercițiilor de reabilitare pot avea un impact semnificativ asupra vitezei și eficienței recuperării. O ședință ocazională nu este suficientă. Recuperarea necesită efort constant și dedicare, adesea prin sesiuni zilnice sau de mai multe ori pe săptămână.[1][2][3][4]
Ține însă cont că fiecare persoană este unică, la fel și patologia sa, de aceea este necesar un program de recuperare personalizat, adaptat nevoilor și capacităților individuale. Un plan generic nu va avea niciodată aceeași eficiență ca unul creat special pentru tine.
Abordarea multidisciplinară
Esențială pentru o recuperare rapidă și cât mai puțin dificilă a mersului este și abordarea multidisciplinară. O echipă de specialiști, care include unul sau mai mulți medici, un fizioterapeut, un kinetoterapeut, un terapeut ocupațional și, în unele cazuri, un psiholog, poate contribui în mod semnificativ la procesul de recuperare.
Această echipă multidisciplinară aduce o perspectivă unică și un set de competențe specifice, care se combină pentru a oferi o abordare holistică a recuperării. Fizioterapeutul joacă un rol crucial în recuperare, lucrând la restabilirea forței musculare, a echilibrului și a coordonării. Terapeutul ocupațional se concentrează pe adaptarea activităților zilnice și pe utilizarea de dispozitive ajutătoare, asigurând astfel că pacientul poate continua să ducă o viață independentă pe cât posibil. Psihologul poate ajuta pacientul să gestioneze frustrarea, anxietatea sau chiar depresia care pot însoți procesul de recuperare.
Această abordare multidisciplinară asigură o perspectivă completă asupra procesului de recuperare, abordând nu doar aspectele fizice, ci și cele emoționale și psihologice. O echipă bine coordonată poate astfel îmbunătăți semnificativ șansele de reușită ale procesului de recuperare.
Tehnologiile avansate: sistemele robotizate și realitatea virtuală
Accesul la echipamente moderne poate accelera procesul de recuperare a mersului. În ultimii ani, tehnologia a evoluat într-un ritm rapid, iar această evoluție a adus noi posibilități în domeniul reabilitării medicale. Un exemplu în acest sens este reprezentat de sistemele robotizate precum Andago, Indego sau Lokomat folosite în recuperarea medicală robotizată. Aceste dispozitive avansate permit pacienților să exerseze mersul într-un mediu sigur și controlat, chiar și atunci când nu pot susține propria greutate sau nu au control muscular complet.[5]
Lokomat, de exemplu, este un sistem robotizat pentru recuperarea și reeducarea mersului pe bandă care susține parțial greutatea corpului pacientului și ghidează mișcările picioarelor într-un mod repetitiv și fiziologic corect. Similar, Andago și Indego oferă susținere și asistare adaptativă, permițând pacienților să-și antreneze echilibrul și să-și recâștige încrederea în propriile forțe, chiar și în faza incipientă a recuperării.[5]
Realitatea virtuală joacă, de asemenea, un rol important în procesul de reabilitare. Această tehnologie poate fi utilizată pentru a crea scenarii și medii personalizate care ajută pacienții să se antreneze într-un mediu sigur și controlat. Realitatea virtuală poate ajuta la îmbunătățirea echilibrului, forței și coordonării, facilitând astfel procesul de reabilitare.[5]
Atât sistemele robotizate, cât și realitatea virtuală sunt tehnologii utilizate în planurilor de recuperare a mersului la Spitalul de Recuperare Medicală Arcadia.
Vârsta și comorbiditățile
Vârsta pacientului și eventualele comorbidități joacă un rol semnificativ în recuperarea abilității de a merge. Un organism tânăr și sănătos, în general, dispune de o capacitate de recuperare mai mare. Asta nu înseamnă că persoanele în vârstă sau cele cu boli cronice nu pot avea o recuperare de succes, doar că, în aceste cazuri, procesul de recuperare poate fi mai lent și poate necesita o abordare diferită, adaptată la particularitățile fiecărei persoane. Pe lângă vârsta înaintată, comorbiditățile multiple (diabet, boli cardiovasculare ș.a.) pot influența negativ progresul și pot prelungi perioada de recuperare.[1][2][3][4]
Angajamentul și motivația pacientului
Recuperarea mersului necesită efort, perseverență și multă răbdare. Exercițiile pot fi dureroase sau frustrante, iar progresul lent poate fi descurajant. Pacienții care sunt hotărâți să-și recapete autonomia, care urmează cu strictețe indicațiile terapeutului și care își păstrează o atitudine pozitivă, au o șansă mult mai mare de a se recupera rapid.
Recuperarea mersului este un proces complex, influențat simultan de factori nemodificabili (vârstă, comorbidități, severitate pretraumatică) și de cei modificabili (intervenție timpurie, intensitate și tehnologii avansate). Intervenția timpurie, personalizată și multidisciplinară, combinată cu implicarea activă a pacientului reprezintă cheia diferenței între o recuperare rapidă a mersului și una dificilă.
Surse:
- Chu, Chan-Lin, et al. „Recovery of Walking Ability in Stroke Patients through Postacute Care Rehabilitation”, Biomedical Journal, vol. 46, no. 4, 21 July 2022, pp. 100550–100550, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10345220/, https://doi.org/10.1016/j.bj.2022.07.004. Accesat la 20 Mai 2025.
- González, Cristina, et al. „Predictive Factors of Gait Recovery after Hip Fracture: A Scoping Review”, Age and Ageing, vol. 54, no. 3, 1 Mar. 2025, academic.oup.com/ageing/article-abstract/54/3/afaf057/8084775, https://doi.org/10.1093/ageing/afaf057. Accesat la 20 Mai 2025.
- Moore, Sarah A, et al. „Walk the Talk: Current Evidence for Walking Recovery after Stroke, Future Pathways and a Mission for Research and Clinical Practice”, Stroke, vol. 53, no. 11, 7 Sept. 2022, pp. 3494–3505, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9613533/, https://doi.org/10.1161/strokeaha.122.038956. Accesat la 20 Mai 2025.
- S Peurala, et al. „Evidence for the Effectiveness of Walking Training on Walking and Self-Care after Stroke: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials”, Journal of Rehabilitation Medicine, vol. 46, no. 5, 1 Jan. 2014, pp. 387–399, www.medicaljournals.se/jrm/content/html/10.2340/16501977-1805, https://doi.org/10.2340/16501977-1805. Accesat la 20 Mai 2025.
- Mikolajczyk, Tadeusz, et al. „Advanced Technology for Gait Rehabilitation: An Overview”, Advances in Mechanical Engineering, vol. 10, no. 7, July 2018, p. 168781401878362, journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1687814018783627, https://doi.org/10.1177/1687814018783627. Accesat la 20 Mai 2025.
