Prevenția cancerului colorectal: când se face colonoscopia

Cancerul colorectal este o afecțiune frecventă. În Europa, este al treilea cel mai frecvent cancer la bărbați și al doilea ca frecvență la femei, reprezentând o cauză importantă de deces la nivel mondial. În România, cancerul colorectal este a doua cauză de mortalitate prin cancer după cancerul pulmonar, la ambele sexe.
La nivelul colonului și rectului se pot forma polipi (formațiuni de obicei benigne) care însă, uneori, pot crește în dimensiuni și se pot transforma în cancer.
Riscul de cancer colorectal crește odată cu vârsta, cea mai afectată grupă de vârstă fiind 50-79 ani.

Poate fi prevenit cancerul colorectal? Cum?

Strategia de screening (prevenție) include mai multe metode:

• testele de depistare a sângerărilor oculte (invizibile) din scaun (FIT – test fecal imunologic, testul hemocult) – ușor de făcut (analiză de scaun), nedureroase și neinvazive. Testul FIT pozitiv trebuie urmat de colonoscopie. Foarte important de precizat este că un rezultat negativ la testul FIT nu garantează absența polipilor de pe colon. Polipii mici în stadii incipiente nu sângerează, nu dau modificări în analize și nu dau simptome.
• colonoscopia – metoda esențială de diagnostic și tratament, fiind singura metodă nechirurgicală care permite excizia polipilor (leziunile din care se dezvoltă cancerul).
• colonoscopia virtuală CT – examinarea se face cu aceeași pregătire ca la colonoscopia clasică, dar se folosește un examen tomografic. Colonoscopia virtuală CT permite vizualizarea colonului, însă nu cu acuratețea colonoscopiei (nu poate detecta polipi mici). Totodată, prezintă dezavantajul că nu poate lua biopsie și nu poate extrage polipi, astfel încât, dacă se descriu modificări la această explorare, pacientul va fi îndrumat către colonoscopie.

Această strategie de prevenție este implementată în majoritatea țărilor europene și se adresează persoanelor fără simptome digestive care au împlinit vârsta de 45 de ani, cu atât mai mult celor cu risc crescut. Persoanele cu simptome de alarmă (sângerări în scaun, scădere ponderală, anemie depistată în analize) au nevoie de colonoscopie de diagnostic, la orice vârstă.

Următorii factori cresc riscul de cancer colorectal:

• vârsta peste 45-50 de ani, în funcție de ghid;
• bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică);
• sindroamele genetice – sindromul Lynch, sindromul Turcot etc.;
• antecedentele familiale de cancer sau polipi de colon la rude de gr. I sau II;
• antecedentele personale de polipi de colon sau cancer de colon;
• stilul de viață – obezitatea, sedentarismul, fumatul, alcoolul, unii factori alimentari (exces de carne roșie și carne procesată tip mezeluri).

Dacă vă regăsiți în oricare dintre situațiile de mai sus, este momentul să vă faceți screeningul. Colonoscopia rămâne prima opțiune; dacă alegeți testul FIT, un rezultat pozitiv trebuie urmat oricum de colonoscopie.

Dacă prima colonoscopie este normală și nu aveți alți factori de risc, următoarea se face la 10 ani. După o polipectomie, intervalul scade la 3-5 ani, în funcție de numărul, mărimea și tipul polipilor rezecați. Testul FIT, în schimb, se repetă anual sau la doi ani, pentru că surprinde doar sângerările prezente în momentul recoltării. 

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este o investigație ce permite medicului să observe rectul, colonul și ultimii centimetri din ileon (partea finală a intestinului subțire), cu ajutorul unui tub flexibil numit colonoscop. Colonoscopia se realizează prin introducerea tubului flexibil prin anus în rect și apoi, mai departe, de-a lungul colonului. Colonoscopul este prevăzut cu o minicameră și o sursă de lumină. Imaginile captate de minicameră sunt transmise pe un monitor video, unde sunt studiate de către endoscopist.
 

Care sunt pașii de urmat pentru efectuarea unei colonoscopii?

Primul pas reprezintă programarea unui consult la medicul gastroenterolog. Acest consult este necesar deoarece colonoscopia este o procedură invazivă, care are în anumite cazuri contraindicații, astfel încât medicul care va face investigația are nevoie să consulte pacientul, să cunoască istoricul medical și medicația cronică. Prin urmare, este important să veniți cu documentele medicale. În cadrul consultului, veți fi informat despre procedură, vi se va explica pregătirea colonului (curățarea colonului) și toate informațiile necesare pentru ca intervenția să se desfășoare optim.
Pregătirea colonului se efectuează cu o zi înainte și presupune ingerarea unui lichid purgativ care va ajuta la curățarea intestinului. Curățarea corectă a colonului este esențială. Cu cât colonul este mai curat, cu atât șansele ca examinarea să fie una de calitate cresc (polipii mici, de până la 3 mm, nu pot fi vizualizați dacă sunt acoperiți de resturi de materii fecale).
Colonoscopia poate fi făcută cu sau fără sedare (adormire). Pentru confort sporit, se alege varianta cu sedare asistată de medicul anestezist. Trezirea din sedare are loc imediat după terminarea procedurii, iar dispariția completă a efectelor durează câteva ore.
În timpul colonoscopiei, medicul vizualizează fiecare milimetru de mucoasă și constată dacă sunt modificări (de culoare, de vascularizație, granularitate etc.) și poate considera necesar să fie prelevate biopsii (mici fragmente din mucoasa intestinală). Biopsiile sunt utile pentru a diagnostica o varietate mare de patologii, nu doar cancere.
Dacă în cadrul colonoscopiei se descoperă polipi, aceștia vor fi rezecați. Procedura se numește polipectomie și nu este dureroasă. Polipii îndepărtați se trimit la analiză histopatologică, iar rezultatul stabilește când urmează controlul următor.
Polipii sunt formațiuni anormale ale mucoasei, de obicei benigne (necanceroase). Mărimea lor variază de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri. Unii polipi sunt denumiți adenoame. Acestea sunt leziuni care, în timp (3-11 ani), pot evolua către cancer colorectal, fiind leziuni precanceroase. Deoarece cancerul colorectal începe, aproape întotdeauna, de la un adenom, rezecția acestora este o metodă importantă pentru a preveni cancerul colorectal.
Examinarea propriu-zisă durează între 20 și 40 de minute, iar dacă se rezecă polipi durează mai mult. Cu tot cu pregătirea din clinică și cu perioada de supraveghere de după sedare, timpul petrecut în centrul medical este de aproximativ 2-3 ore.
 

Ce se întâmplă după colonoscopie?

Veți fi monitorizat în sala de post-intervenție până trece efectul sedării. Este posibil să aveți crampe abdominale sau balonare din cauza aerului introdus în timpul procedurii. Acestea vor trece repede, prin eliminarea gazelor.
Medicul vă va explica rezultatele procedurii. Dacă s-au efectuat biopsii, rezultatele acestora vor fi disponibile după câteva zile.
La colonoscopia cu sedare este indicat să veniți însoțit de un aparținător, deoarece după sedare nu este recomandat să conduceți autovehicule sau să efectuați activități ce necesită atenție sporită, judecata și reflexele putând fi modificate pe parcursul zilei. Consumul de lichide și alimente poate începe la aproximativ jumătate de oră după procedură. Dacă s-a efectuat polipectomie, pot exista anumite restricții în următoarele 2-3 zile.

Ce trebuie să rețineți despre prevenția cancerului colorectal?

Cancerul colorectal este diagnosticat în prezent, din păcate, în stadii avansate. Această afecțiune poate fi prevenită, astfel încât peste o treime din decesele cauzate de cancerul colorectal ar putea fi evitate. Cea mai înțeleaptă abordare este colonoscopia, care poate depista leziuni și polipi ce pot fi excizați endoscopic, oprind astfel evoluția către cancer colorectal. Colonoscopia este net superioară testului FIT, întrucât polipii de mici dimensiuni, care pot fi cât un bob de mazăre, nu sângerează, așadar un test FIT nu îi poate depista.
Depistat în stadiu incipient, înainte de a depăși peretele intestinal, cancerul colorectal se vindecă în peste 90% din cazuri. Riscul poate fi redus și prin măsuri simple de stil de viață: mișcare regulată, mai multe legume și cereale integrale, mai puțină carne procesată și alcool, renunțarea la fumat.

Pentru programarea unui consult, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.