Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune circulatorie gravă, care apare atunci când vasele (arterele) care alimentează membrele inferioare cu sânge bogat în oxigen se îngustează (stenozează) sau se blochează (trombozează). Aceasta determină o scădere semnificativă a fluxului sanguin, ducând la durere, răni care nu se vindecă și, în cazurile severe, la gangrenă.
Afecțiunea este mai frecventă la persoanele în vârstă și la cele cu factori de risc precum diabetul, fumatul, hipertensiunea, obezitatea și sedentarismul.
O intervenție salvatoare pentru o pacientă octogenară, la Spitalul Arcadia
O pacientă octogenară a fost diagnosticată cu boală arterială periferică în stadiul 4 – cel mai avansat stadiu al afecțiunii. Aceasta prezenta multiple leziuni necrotice la nivelul gambei și piciorului, semne clare că țesuturile nu mai primeau suficient sânge, pacienta riscând amputația majoră.
Angiografia CT a arătat multiple zone de tromboză a arterelor de la nivelul membrului inferior, așadar atât segmente femuro-poplitee, cât și tibiale. Practic, vasele erau blocate din cauza îngroșării progresive a peretelui arterial de-a lungul anilor, iar fluxul către picior era extrem de redus.
De ce o intervenție minim-invazivă în cel mai avansat stadiu al bolii arteriale periferice?
În contextul multiplelor comorbidități – afecțiuni asociate care cresc riscurile unei intervenții chirurgicale clasice – pe care le prezenta pacienta, s-a ales o abordare endovasculară, o metodă minim-invazivă care presupune navigarea prin vasele de sânge cu ajutorul unor ghiduri și catetere, sub control imagistic.
Prin această tehnică, am reușit deblocarea mai multor segmente trombozate și restabilirea fluxului sanguin către zonele afectate. Intervenția a fost realizată cu anestezie locală și o incizie milimetrică, astfel având un risc mult mai scăzut decât o operație deschisă.
Rezultatul: vindecarea bolii arteriale periferice în stadiu avansat, fără amputație
După doar câteva săptămâni post-intervenție, pacienta a prezentat o vindecare aproape completă a leziunilor cutanate. Circulația arterială îmbunătățită a permis regenerarea țesuturilor și evitarea unei amputații majore – din păcate, o realitate în stadiul avansat al afecțiunii.
Această evoluție pozitivă arată clar beneficiile pe care le pot aduce tehnicile minim-invazive în tratamentul bolii arteriale periferice, în special în cazul pacienților vârstnici și fragili.
De ce este important să recunoaștem simptomele bolii arteriale periferice?
Boala arterială periferică debutează adesea cu simptome „tăcute” sau ușor de ignorat:
- durere sau crampe la nivelul gambelor în timpul mersului (claudicație intermitentă);
- piele palidă sau cu tentă albăstruie;
- răni sau ulcerații care nu se vindecă, în special la degete sau călcâi;
- în cazuri avansate, necroză sau gangrenă.
Depistarea timpurie este esențială. Un consult la medicul specialist în chirurgie vasculară poate identifica afecțiunea în faze incipiente, când tratamentul este adeseori mai simplu și mai eficient.
Tratamentul bolii arteriale periferice nu presupune întotdeauna operație clasică
Tratamentul principal constă în primul rând în optimizarea factorilor de risc (exemplu: renunțat la fumat) și mers pe jos zilnic, minimum o oră sau minimum 10.000 de pași.
În al doilea rând, vom adăuga și un tratament medicamentos, ce nu poate restabili un flux sanguin printr-un vas blocat, dar scade procentul de complicații – cum sunt infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și amputația de membru.
La cele două metode de tratament non-chirurgicale (conservatoare), se recomandă în stadii avansate și cel chirurgical (denumit general „revascularizare arterială”). Acesta poate fi deschis (clasic), minim-invaziv (endovascular) sau o combinație între cele două (hibrid).
Tehnicile endovasculare se remarcă în portofoliul chirurgului vascular prin faptul că pot fi o alternativă eficientă cu riscuri minime. Acestea includ:
- balonare și dilatare a arterelor îngustate (angioplastie cu balon);
- montare de stenturi pentru a menține vasele deschise;
- tromboliză sau aspirație a cheagurilor;
- aterectomii sau litotriții;
- proceduri combinate, adaptate fiecărui pacient.
Speranță prin inovație: tratamentul endovascular
Cazul acestei paciente octogenare ne arată că vârsta nu este o condamnare, iar progresele în chirurgia vasculară pot oferi soluții salvatoare minim-invazive chiar și în cazuri complexe. Tratamentele endovasculare pot preveni suferința, amputațiile și chiar salva vieți – cu condiția ca afecțiunea să fie corect diagnosticată și tratată la timp.
Dacă aveți dureri la mers sau răni care nu se vindecă, nu le ignorați. Consultați un medic specialist în chirurgie vasculară.
Dr. Lucian Iacob
Medic Specialist Chirurg Vascular
Fellow al Boardului European de Chirurgie Vasculară
