Articole medicale
my-arcadia-app
14.08.2026

Substanța de contrast la RMN și CT: când este necesară și cât de sigură este?

Prof. Dr. Dragos Negru

Medic primar Radiologie și Imagistică Medicală

Substanța de contrast la RMN și CT: când este necesară și cât de sigură este?

Substanțele de contrast sunt frecvent utilizate în examinările CT și RMN și ele ajută la mai buna vizualizare a unor elemente (de exemplu, vasele în CT) sau caracterizarea corectă a unor leziuni, ceea ce va determina un diagnostic corect atât în CT, cât și în RMN prin analiza vascularizației, a eventualei zone de necroză, a pereților, a mucoasei tubului digestiv.
Desigur, administrarea substanței de contrast se face doar după o anamneză corectă și după verificarea constantelor biologice care ne arată integritatea funcției renale. Aceste constante sunt reprezentate de uree, creatinină, rata de filtrare glomerulară (eGFR). Analizele se efectuează cu maximum 30 de zile înaintea examinării.

Ce este substanța de contrast?

Substanțele de contrast sunt lichide hidrosolubile pe bază de iod pentru CT și pe bază de gadolinium pentru RMN. Acestea se injectează de cele mai multe ori intravenos, mai rar intraarterial și ajută foarte mult pentru un diagnostic corect, în sensul în care ne arată ce fel de vascularizație are o tumoră, dacă vasele din corp sunt normale, dilatate sau stenozate, dacă o leziune invadează sau nu elementele de vecinătate, deci dacă se poate opera sau nu.
Substanțele de contrast administrate per os (oral) sau intravenos îmbunătățesc contrastul diferitelor structuri în care ajung și astfel putem vizualiza mai bine organele și eliminăm confuziile – de exemplu, vase sanguine versus ganglioni/adenopatii.
Există situații în care, dacă nu injectăm contrast, nu putem pune un diagnostic corect pentru că nu avem toate elementele de semiologie (semnele caracteristice) sugestive pentru boala respectivă.

Cum se administrează substanța de contrast și când este indicată la CT și la RMN?

La CT utilizăm substanță de contrast hidrosolubilă pe bază de iod. Substanța de contrast trebuie să fie cu osmolaritate mică (concentrație scăzută de particule) sau izoosmolară (concentrație egală cu cea a sângelui) astfel încât să evităm reacțiile adverse.
Modul de administrare este fie per os, respectiv intraoral pentru opacifierea esofagului, stomacului și intestinului subțire, fie intrarectal pentru opacifierea colonului.
Pentru vizualizarea vaselor sanguine și caracterizarea diferitelor patologii, substanța de contrast se injectează intravenos și foarte rar intraarterial.
Indicația de examinare cu substanță de contrast la CT se face pentru vizualizarea patologiilor vasculare, tumorale, inflamatorii, infecțioase și pentru aprecierea normalității dimensionale și morfologice a organelor interne.
Substanța de contrast utilizată la RMN este pe bază de gadolinium pentru că acesta oferă cel mai mare efect de relaxare (diferențiază puternic țesuturile în imaginea RMN), respectiv o contrastare foarte bună a țesuturilor.
Modalitatea de administrare și indicațiile sunt similare cu cele de la CT.

Ce analize sunt necesare și ce se întâmplă dacă valorile sunt modificate?

Analizele necesare pentru absolut orice pacient care trebuie să fie examinat cu substanță de contrast sunt cele referitoare la uree, creatinină, rata de filtrare glomerulară (eGFR). Acestea atestă starea funcției renale și implicit dacă este posibil sau nu să injectăm substanță de contrast.
În situația în care este un grad moderat de insuficiență renală, după terminarea examinării cu contrast, pacientul trebuie să bea suficiente lichide (2 litri în 5-6 ore) și la 24-48 de ore să monitorizeze valorile ureei și creatininei.
În situația în care există un grad avansat de insuficiență renală, este bine să nu injectăm substanță de contrast. Dacă totuși este absolut necesar pentru diagnostic sau monitorizarea unei anumite patologii, putem injecta substanță de contrast și apoi transferăm pacientul într-un serviciu unde va putea face dializă.

Ce trebuie să facă pacientul după o investigație cu substanță de contrast?

După o examinare cu contrast intravenos este necesară administrarea unei cantități de 2 litri de apă în interval de 5-6 ore postexaminare. În situația în care apar reacții alergice și în funcție de amploarea și gravitatea acestora, este necesară contactarea serviciului unde s-a efectuat examinarea sau prezentarea la unitatea de primiri urgențe pentru tratament de specialitate.
 

Ce reacții adverse pot apărea după administrarea substanței de contrast?

Reacțiile adverse după injectarea substanțelor de contrast pot fi:

  •          reacții minime – greață, vertij, prurit, urticarie localizată, cefalee – nu necesită tratament;
  •          reacții moderate – urticarie, vărsături, palpitații, dispnee, cefalee, dureri abdominale, edem periorbitar, edem laringian – necesită urmărire atentă, eventual tratament în ambulatoriu (UPU);
  •          reacții grave – accident respirator grav (cianoză, edem laringian obstructiv), hipotensiune, infarct, stop cardiac, convulsii – necesită tratament de specialitate, terapie intensivă.

Substanța de contrast la RMN și CT: întrebări frecvente ale pacienților

Pot face investigația dacă am avut în trecut o reacție alergică la substanța de contrast? Da, dar cu premedicație (corticoizi și antihistaminice) și sub supravegherea unui medic de terapie intensivă.
Este obligatorie administrarea substanței de contrast? Depinde de contextul clinic – pentru o fractură de humerus nu este nevoie, dar pentru o tumoră pulmonară, da.
Ce senzații pot apărea în timpul administrării substanței de contrast? În timpul injectării cu contrast iodat poate să apară senzația de căldură și un gust metalic în gură. Aceste lucruri sunt normale și pacientul nu trebuie să se sperie.
Câte ore trebuie să aștept pentru a alăpta după CT sau RMN cu substanță de contrast? În principiu, 24 de ore.
Pot conduce și îmi pot relua activitățile normale după o examinare imagistică cu substanță de contrast? Imediat după examinarea cu contrast se poate relua orice activitate, inclusiv condusul autoturismului.
Cât timp rămâne substanța de contrast în organism? La persoanele cu funcție renală normală, substanța de contrast se elimină în 24 de ore.

Substanța de contrast rămâne, în multe situații, elementul care face diferența dintre o imagine orientativă și un diagnostic corect. Administrarea ei este sigură atunci când sunt respectate cele două condiții obligatorii: o anamneză atentă și verificarea funcției renale.

Pentru programarea unei investigații în Centrele de Imagistică Medicală Arcadia, pacienții pot apela Call Center Arcadia la numărul de telefon 0232 920.

myarcadia app