Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0757 202 000

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Complicațiile diabetului zaharat

Dr. Irina Bianca Panainte, Medic specialist Diabet Zaharat, Nutriție și Boli MetaboliceComplicațiile acute pot determina diagnosticul de diabet zaharat sau pot apărea oricând în evoluția diabetului și sunt reprezentate de:

  • cetoacidoza diabetică (creșterea nivelului de cetone);
  • starea hiperosmolară hiperglicemică (creştere importantă a glicemiei, deshidratare asociată cu o alterare a stării de conştienţă);
  • acidoza lactică;
  • hipoglicemia.

Complicațiile cronice sunt:

  • microvasculare: retinopatia diabetică, nefropatia diabetică, polineuropatia diabetică;
  • macrovasculare: infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, arteriopatia obliterantă.

Diabetul zaharat: complicații microvasculare
 

Retinopatia diabetică este o complicație specifică diabetului zaharat, prevalența sa fiind asociată cu durata de evoluție a diabetului. Pe lângă durata diabetului alți factori de risc sunt reprezentați de hiperglicemia cronică, prezența nefropatiei și hipertensiunea arterială. Pentru a reduce riscul sau progresiunea retinopatiei diabetice este esențiala optimizarea controlui glicemic și a tensiunii arteriale. Pacienții cu diabet zaharat tip 2 trebuie să beneficieze de un examen oftalmologic inițial la scurt timp după stabilirea diagnosticului. Ulterior pacienții vor fi reexaminați anual. Examinările trebuie să fie mai frecvente dacă retinopatia progresează.

Neuropatia diabetică reprezintă afectarea sistemului nervos periferic, somatic şi vegetativ și este una dintre cele mai frecvente complicaţii cronice ale diabetului zaharat.

Neuropatiile diabetice sunt heterogene, cu manifestări clinice diverse. Cele mai frecvente sunt: polineuropatia diabetică periferică simetrică, senzitivo-motorie și neuropatia autonomă. Consecinţele clinice majore ale polineuropatiei se referă la o simptomatologie tipică în cadrul căreia formele hiperalgice pot fi uneori invalidante pentru pacient, pe de o parte, iar pierderea sensibilităţii protective a picioarelor creşte riscul pentru ulceraţii şi amputaţii. Aproximativ 60-70% din pacienţii cu diabet zaharat prezintă forme medii sau severe de neuropatie. Recunoașterea precoce și managementul neuropatiei la pacienții diabetici sunt importante deoarece:

  • neuropatiile non-diabetice pot fi prezente la pacienții cu diabet zaharat și pot fi tratabile;
  • există o serie de opțiuni terapeutice pentru neuropatia diabetică simptomatică;
  • până la 50% dintre polineuropatiile diabetice pot fi asimptomatice și pacienții respectivi prezintă un risc crescut de a nu conștientiza leziunile la nivelul picioarelor;
  • neropatia autonomă poate interesa toate aparatele și sistemele organismului;
  • neuropatia autonomă cardiovasculară cauzează morbiditate și mortalitate substanțiale; manifestările clinice majore ale neuropatiei diabetice autonome includ: tahicardia de repaus, intoleranța la efort, hipotensiunea ortostatică, constipația, gastropareza, disfuncția erectilă, disfuncția sudo-motorie, disfuncția neurovasculară, diabetul zaharat labil și insuficiența autonomă hipoglicemică.

Piciorul diabetic reprezintă o asociere de modificări rezultate din polineuropatia periferică, arteriopatie, traumatisme minore, suprainfecţii, deformări ale picioarelor, care au ca element comun riscul pentru ulceraţii şi/sau amputaţii ale membrelor inferioare.
Prevenirea şi tratamentul precoce şi corect al ulceraţiilor poate reduce cu 50-80% numărul amputaţiilor. Aceasta se poate realiza numai cu ajutorul unei echipe multidisciplinare care include: medicul de familie, diabetologul, chirurgul, neurologul, ortopedul, asistente specializate şi, evident, pacientul.

Traumele minore (produse de tăierea incorectă a unghiilor, încălţăminte nepotrivită, calusuri ulcerate), recunoaşterea tardivă a leziunilor (de către pacient sau de către medic), tulburările de vedere şi de mers, alterarea sensibilităţii periferice, izolarea socială şi lipsa de complianţă a unor pacienţi sunt factori de risc importanţi pentru ulceraţii şi amputaţii.

Următoarele condiții se asociază cu risc crescut de amputație:

  • neuropatia periferică cu pierderea sensibilității dureroase;
  • biomecanică alterată (în prezența neuropatiei);
  • semne de presiune crescută (eritem, hemoragie subiacentă unui calus);
  • puls pedios slab sau absent;
  • istoric de ulcere sau amputații;
  • patologie unghială severă.

Toate persoanele cu diabet zaharat necesită anual un examen minuțios al piciorului pentru a identifica factorii predictivi de ulcere sau amputații. Screeningul inițial pentru boala arterilală periferică trebuie să includă istoricul de claudicație și evaluarea pulsului la nivelul arterei pedioase. Este luat în considerare indicele glezna – braț, deoarece majoritatea pacienților cu boală arterilală periferică sunt asimptomatici.

Nefropatia diabetică, boala renală diabetică, este prezentă la 20-40% dintre pacienţii cu o durată de evoluţie a diabetului >15 ani şi reprezintă cauza principală de deces în diabetul zaharat tip 1. Pentru a reduce riscul sau progresiunea nefropatiei diabetice este necesară optimizarea controlui glicemic și a tensiunii arteriale. Excreția urinară de albumină este evaluată anual la pacienții cu diabet zaharat tip 2 în evoluție ≥ 5 ani și la toți pacienții cu diabet zaharat tip 2 din momentul stabilirii diagnosticului. Creatinina serică va fi realuată anual la toți adulții cu diabet zaharat, indiferent de gradul excreției urinare de albumină. Creatinina serică trebuie folosită pentru a estima rata filtrarii glomerulare și pentru a stadializa gradul bolii renale.

Pe lângă terapia specifică, se asociază reducea aportul proteic la 0.8 – 1.0 gr/kg corp/zi la pacienții cu diabet zaharat și boală renală cronică în stadii incipiente și la la 0.8 gr/kg corp/zi la pacienții cu diabet zaharat și boală renală cronică în stadii avansate.

Diabetul zaharat: complicații macrovasculare
 

Boala cardiovasculară reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate la pacienții cu diabet. Afecțiunile frecvente care coexistă cu diabetul zaharat tip 2 (hipertensiunea arterială și dislipidemia) sunt factori de risc recunoscuți pentru boala cardiovasculară, iar diabetul reprezintă un risc independent în sine. Numeroase studii au evidențiat eficacitatea controlului factorilor de risc cardiovascular pentru prevenirea sau încetinirea bolii cardiovasculare la pacienții diabetici.

Hipertensiunea arterială este o afecţiune deosebit de frecventă, complicaţiile pe care le poate determina sunt multiple și grave, iar tratamentul dificil de condus şi de urmat, în ciuda existenţei unui număr impresionant de medicamente antihipertensive.
Hipertensiunea arterială este întâlnită la 30-50% dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 2 şi este frecvent asociată cu alte complicaţii macro şi microvasculare: insulinorezistenţa şi alte elemente ale sindromului metabolic (obezitate abdominală, dislipidemie, boli cardiovasculare). Hipertensiunea arterială este considerată unul dintre cei mai importanţi factori de risc cardiovascular, iar prezenţa diabetului zaharat îi agravează prognosticul şi riscul de deces prin evenimente cardiovasculare.
Pacienții cu diabet zaharat au o prevalență crescută a anomaliilor lipidelor. Numeroase studii clinice au evidențiat efectele benefice ale terapiei farmacologice asupra evenimentelor cardiovasculare la pacienții cu boală cardiacă ischemică sau în prevenția primară a bolii cardiovasculare.
La majoritatea pacienților adulți profilul lipidic a jeun va fi evaluat cel puțin o dată pe an.

Țintele sunt reprezentate de nivelul LDL-colesterolului < 100 mg/dl, iar la pacienţii cu boală cardiovasculară aterosclerotică documentată, respectiv pacienţii cu risc cardiovascular mare LDL-colesterol < 75 mg/dl, nivelul trigliceridelor < 150 mg/dl (1.7 mmol/l) și nivelul HDL – colesterolului > 40 mg/dl la bărbați și > 50 mg/dl la femei.
Intervențiile ce vizează modificarea stilului de viaţă (scădere ponderală, reducerea aportului de grăsimi saturate de tip trans și de colesterol, creșterea activității fizice) sunt necesare pentru îmbunătățirea profilului lipidic al pacienților cu diabet zaharat.

Complicațiile diabetului zaharat relevă încă o dată importanța diagnosticului, a tratamentului și a monitorizării acestui tip de pacienți. Pentru consultații, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.

 

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou