Obezitatea, considerată la ora actuală o afecțiune cronică, presupune acumularea de țesut adipos în exces, care afectează starea de sănătate a organismului, crește riscul complicațiilor pe termen lung și scurtează durata vieții.
Prevalența obezității și supraponderii în România este de aproximativ 57% din populație, 21% fiind persoane cu obezitate. Aproximativ 11% dintre copiii și adolescenții din România sunt obezi, iar 25% sunt supraponderali. Conform World Obesity Atlas, rata de creștere a obezității în România până în 2035 va fi de 2,1%/an la adulți și de 5,6%/an la copii, ceea ce ne situează în rândul țărilor cu cea mai accentuată rată de creștere a obezității la copii.
Obezitatea se împarte în 3 grade în funcție de indicele de masă corporală:
- gradul 1: IMC 30-34,9 kg/m2;
- gradul 2: IMC 35-39,9 kg/m2;
- gradul 3: IMC peste 40 kg/m2, cunoscut și sub denumirea de obezitate morbidă, extremă sau severă, stadializată în funcție de prezența complicațiilor și gravitatea acestora.
Această abordare subliniază faptul că obezitatea trebuie diagnosticată, tratată și monitorizată la fel ca orice altă afecțiune cronică (ex. hipertensiunea arterială, diabetul zaharat). Din păcate, accesarea serviciilor de sănătate menite să stabilească un diagnostic corect și complet, precum și stabilirea unui plan de tratament sunt întârziate uneori de lipsa de informare sau de factori socio-culturali, precum stigmatizarea persoanelor cu obezitate, prin prejudecăți și stereotipuri negative.
Investigațiile sunt o parte esențială a gestionării obezității, fiind necesare atât la momentul diagnosticului, pentru evaluarea stării generale de sănătate și efectuarea bilanțului complicațiilor, cât și ulterior, pentru monitorizarea evoluției pacientului. Investigațiile necesare sunt:
1. Evaluarea indicelui de masă corporală (IMC), a circumferinței abdominale și a raportului circumferință abdominală/înălțime;
Indicele de masă corporală se calculează pe baza greutății și înălțimii pacientului și ajută la clasificarea obezității. Un IMC între 25-29,9 corespunde supraponderii, iar cel peste 30 indică obezitate. Un indicator tot mai folosit este “waist-to-height ratio”. WHtR >= 0.5 indică un risc crescut de afecțiuni cardiometabolice.
2. Evaluarea compoziției corporale;
Analiza compoziției corporale (măsurarea masei grase, a masei grase viscerale, a masei musculare, a masei osoase și a apei corporale totale) prin bioimpedanță sau DXA (absorbțiometrie duală cu raze X) este utilă pentru a înțelege mai bine impactul obezității asupra sănătății și a monitoriza intervențiile nutriționale și terapeutice.
3. Evaluarea ratei metabolice;
Rata metabolică de repaus (RMR) poate fi estimată prin formule sau măsurată prin calorimetrie indirectă și este importantă pentru stabilirea necesarului caloric zilnic.
4. Evaluarea profilului glucidic;
Obezitatea este un factor de risc important pentru dezvoltarea diabetului de tip 2. De aceea, este recomandat ca pacienții să facă teste pentru a măsura nivelul de glucoză din sânge și a verifica existența prediabetului sau a diabetului deja instalat: glicemie, hemoglobină glicozilată (HbA1c), test de toleranță la glucoză, indice de insulinorezistență HOMA-IR.
5. Evaluarea profilului lipidic;
Obezitatea este adesea însoțită de modificări ale bilanțului lipidic, precum creșterea nivelului de colesterol, a LDL-colesterolului și a trigliceridelor, precum și scăderea HDL-colesterolului.
6. Măsurarea tensiunii arteriale și evaluarea riscului cardiovascular;
Hipertensiunea arterială este frecvent asociată cu obezitatea și poate duce la complicații cardiovasculare majore (accident vascular cerebral, infarct miocardic).
7. Evaluarea funcției hepatice și efectuarea ecografiei abdominale;
Obezitatea crește riscul de a dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic/steatoza asociată disfuncției metabolice.
8. Evaluarea funcției renale și a ratei de filtrare glomerulară;
Măsurarea creatininei serice și a raportului albumină/creatinină urinară poate ajuta la identificarea afecțiunilor renale la pacientul cu obezitate.
9. Evaluarea polisomnografică pentru a investiga apneea obstructivă în somn manifestată prin pauze repetate în respirație pe durata somnului, sforăit și treziri bruște;
10. Alte investigații: acid uric, proteina C reactivă, dozări hormonale, 25-OH-vitamina D.
În funcție de rezultatele investigațiilor, echipa medicală va stabili un plan personalizat de tratament, care include recomandări privind dieta și optimizarea stilului de viață, tratamentul afecțiunilor asociate obezității, terapia medicamentoasă pentru scădere în greutate sau intervenții de chirurgie bariatrică și metabolică.
Centrul de management al obezității Arcadia înseamnă soluții complexe și integrate pentru pacientul cu obezitate. Acreditarea EASO (Asociația Europeană pentru Studiul Obezității) de care dispune certifică îndeplinirea celor mai înalte standarde europene și rezultatele notabile obținute în lupta împotriva obezității.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
